Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Rezumate povesti si basme
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze
  • Povesti si Basme Turcesti
  • Fairy Tales and Bedtime Stories
  • Basme si povesti engleze

​Viteazul Balin - poveste chinezească

​Citește online povestea chinezească "Viteazul Balin" în care este vorba despre băiatul unei bătrâne lăptărese căruia de mic îi plăcea să se lupte. Mama lui i-a făcut un sac din piele de vițel și când se ducea cu oile se juca cu acest sac. Anii au trecut și băiatul devenise un flăcău puternic. La luptele organizate de șeful tribului, el s-a luptat și a ieșit câștigător, iar de atunci a mai câștigat alte două trofee, devenind luptătorul personal a-l șefului de trib. Într-un an, căpetenia tuturor triburilor a organizat o sărbătoare cu ocazia împlinirii a cincizeci de ani și șeful tribului l-a trimis pe Viteazul Balin împreună cu solii și cu porunca de a câștiga luptele, în caz contrar își va pierde capul.


​Citește povestea chinezească "Viteazul Balin"
          Demult, demult, în Balin trăia o bătrână lăptăreasă. Bătrânica avea un singur fiu, căruia de mic copil îi plăcea să se lupte. De aceea bătrâna i-a făcut un sac din piele de vițel, lăsându-l să se joace cu el, când se ducea cu vitele la păscut. Feciorul, cum ajungea la câmp, umplea sacul cu nisip și încerca să-l ridice.
          Ca o clipă au trecut câțiva ani și copilul a devenit un flăcău în puterea cuvântului.
          Acum, sacul din piele de vițel nu mai era potrivit pentru el și de aceea și-a făcut un sac mai mare, din pielea unui bou.
          Așa se scurgeau zilele și flăcăul era din zi în zi mai voinic și mai puternic. Putea să ridice lesne sacul deasupra capului și să-l arunce departe, departe. Dacă-l lovea din fugă, cu piciorul, îl dobora și se bucura grozav.
          În fiecare an, tribul lor sărbătorea „Ziua Zeilor”. Odată a vrut să ia și el parte la această sărbătoare. Mama lui s-a dus la căpetenia tribului. După multe stăruințe, căpetenia tribului Balin a încuviințat ca fiul lăptăresei să fie primit în echipa păstorilor. Totodată i-a dăruit o haină de luptător și o pereche de cizme vechi.
          Fiul bătrânei lăptărese a luat parte la lupte de „Ziua Zeilor” și a ieșit învingător.
          Văzând asta, căpetenia tribului, ca să se mândrească, s-a apropiat repede de el, zicând:
          — De azi înainte ești păstorul meu.
          Căpetenia nu l-a mai lăsat să meargă cu vitele la câmp, dându-i titlul de luptător. Trei ani la rând, fiul bătrânei lăptărese a câștigat premiul de „Ziua Zeilor”. Faima lui era atât de mare, încât se răspândise până departe și oamenii îi ziceau „Viteazul Balin”.
          Dar, iată că marele șef U Giu Mu-sin a împlinit cincizeci de ani. El a invitat la această sărbătoare patruzeci și nouă de triburi mongu și cincizeci și șapte de peste graniță.
          Căpetenia din Balin a pregătit multe daruri pentru aniversarea marelui șef U Giu Mu-sin. Dar, pe lângă daruri, el dorea să arate și puterea tribului său și de aceea l-a chemat pe Viteazul Balin și i-a zis:
          — Să mergi cu solul meu și să iei parte la aniversarea marelui șef U Giu Mu-sin. Tu trebuie să câștigi premiul cel mare la întrecerile de acolo. Dacă n-ai să câștigi, am să te omor. Să ne aduci calul pe care-l dă drept răsplată U Giu Mu-sin.
          Căpetenia i-a dat tânărului luptător o zăbală și un căpăstru. Balin știa că, dacă va pierde, i se va tăia capul. A plecat foarte amărât acasă. A rugat-o pe mama lui să se roage pentru el, iar la despărțire i-a cuprins pe amândoi o mare tristețe.
          Viteazul Balin și solul, cu darurile trimise de căpetenia tribului, au ajuns curând la tribul lui U Giu Mu-sin. Tocmai atunci acesta dădea o serbare în cinstea solilor trimiși de diferite triburi. Marele șef U Giu Mu-sin, după ce a primit oaspeții, s-a îndreptat spre Balin și l-a întrebat:
          — Tu ești vestitul luptător Balin?
          Viteazul Balin, ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic, a zis:
          — Da, Maria Ta.
          U Giu Mu-sin l-a întrebat iar:
          — Când ai plecat, căpetenia ta nu ți-a dat niciun sfat?
          Viteazul Balin a zis:
          — Maria Ta, căpetenia noastră mi-a spus să câștig premiul cel mare.
          Atunci U Giu Mu-sin l-a întrebat:
          — Așa… Și tu ce crezi?
          Viteazul Balin, fără să ezite, a zis:
          — Cred că am să pot să călăresc pe calul pe care mi-l dăruiește Maria Ta.
          U Giu Mu-sin, când a auzit acest răspuns, s-a făcut foc și pară, gândind în sinea sa: „Acest flăcău sărac este prea îndrăzneț”.
          Pentru a-i încerca forța, U Giu Mu-sin i-a aruncat un os mare Viteazului Balin, poruncindu-i să mănânce măduva.
          Viteazul Balin a luat liniștit osul și și-a plecat capul în semn de mulțumire. Tocmai când ridica osul și se pregătea să-l rupă, oamenii căpeteniei U Giu Mu-sin au izbucnit în hohote de râs, batjocorindu-l:


          — Ai nevoie de cuțit sau de topor?
          Viteazul Balin, neluând în seamă batjocura lor, a zis:
          — Nu-i mare lucru! N-am nevoie nici de cuțit, nici de topor.
          Și numai cu șase degete a rupt osul.
          Marele șef U Giu Mu-sin a rămas mut de uimire și și-a dat seama că Viteazul Balin este un om puternic. De aceea el a amânat întrecerea de lupte cu o lună. A trimis pretutindeni oameni ca să-i adune luptători, care să-l învingă pe cel al tribului Balin.
          Când a avut cinci sute șaptezeci de perechi de luptători, a deschis lupta.
          Încă de la început, Viteazul Balin, iute ca vântul și înfierbântat ca focul, a doborât o mulțime de adversari. U Giu Mu-sin, când a văzut că luptele nu se desfășoară după așteptările sale, a dat în grabă ordin să se oprească și să se întreacă fiecare pe rând cu Viteazul Balin. Socotea că în felul acesta îl va face să obosească și să părăsească lupta. Purtarea lui U Giu Mu-sin încălca toate regulile de luptă, lumea era nemulțumită și furioasă, dar nimeni nu îndrăznea să spună o vorbă.
          Dar U Giu Mu-sin voia cu orice preț să-l împiedice pe Viteazul Balin să câștige, însă nimeni nu-l putea doborî. Acesta nici nu ridica bine piciorul și adversarul său era la pământ. Din zi în zi, numărul adversarilor scădea, până a rămas față în față doar cu Sien, luptătorul lui U Giu Mu-sin. Sien era îmbrăcat în zale de aur. Trei zile în șir s-a luptat el cu voinicul din Balin, până și-au rupt pantofii de piele și zalele.
          Sien se gândea să-l doboare pe cel din Balin, prinzând un moment de neatenție din partea lui, dar picioarele acestuia parcă prinseseră rădăcini, așa de bine erau înfipte în pământ. Până la urmă, Viteazul Balin și-a adunat toate forțele și și-a înfrânt adversarul în zale de aur.
          Marele șef U Giu Mu-sin, neavând încotro, i-a dat Viteazului Balin calul și, pe lângă el, o căruță de fier plină cu aur și pietre prețioase, zicându-i:
          — La cincisprezece km de aici se află Boul meu Roșu. Ia această căruță și o împinge până acolo, apoi înhamă la ea Boul Roșu și întoarce-te. Dacă nu faci întocmai, înseamnă că ai încălcat ordinul meu și atunci voi pune să te omoare de îndată.
          Voinicul Balin și-a plecat capul în fața lui U Giu Mu-sin, s-a înhămat la căruță și a pornit cu pași grei spre locul arătat.
          Când a ajuns aproape de staul, a văzut că Boul Roșu era de trei sau patru ori mai mare decât unul obișnuit. Avea ochii roșii ca focul și coarnele pline de sânge omenesc. Aștepta tocmai să i se aducă un om pe care să-l mănânce și se zbătea furios. Voinicul și-a spus în sinea lui: „Dacă aș fi fost înfrânt și m-aș fi întors acasă, căpetenia Balin îmi tăia capul. Dacă am învins, căpetenia U Giu Mu-sin vrea să mă omoare. Oricum, drumul morții mi-e pregătit de căpeteniile cu sufletul negru”.
          Stând așa pe gânduri, își făcu puțin curaj: „Dacă scap de această capcană a căpeteniei U Giu Mu-sin, poate găsesc totuși un mijloc să rămân în viață”.
          Și-a luat inima în dinți, a deschis ușa staulului și a intrat.
          Boul Roșu, socotind că și de astă dată i s-a adus un om ca să-l mănânce, s-a dat puțin înapoi, s-a ghemuit, și-a plecat capul și, sărind cu toate patru picioarele, dintr-o dată s-a repezit spre voinicul Balin. Acesta s-a dat în grabă la o parte, a prins Boul Roșu de coadă, trăgându-l din toate puterile.
          S-a încins o luptă pe viață și pe moarte.
          Viteazul Balin a tras atât de coadă, până i-a rupt-o, și Boul Roșu a căzut lat la pământ. Îndată luptătorul Balin s-a folosit de acest prilej, a sărit pe spatele namilei, i-a rupt un corn și a început să-l lovească cu el, până l-a îmblânzit. După aceea l-a înhămat la căruță și-a luat-o în goană spre casă.
          Cum putea căpetenia haină U Giu Mu-sin să lase să plece un viteaz? De aceea a dat drumul la două cămile turbate, care să-l urmărească. Una din cămile se numea Hangai și cealaltă Maogai. Hangai avea obiceiul să lovească cu capul orice întâlnea în cale. Maogai, dimpotrivă, alerga cu capul plecat și sfărâma în dinți orice obiect întâlnit.
          În vremea asta, voinicul Balin mâna bucuros Boul Roșu spre casă și se gândea că peste puțin timp se va întâlni cu mama lui.
          Deodată a văzut cele două cămile turbate alergând după el. În grabă a sărit din căruță, a scos drugul de fier de la roți și s-a așezat la marginea drumului. Hangai se repezise sălbatic în fața sa. Voinicul Balin s-a dat la o parte, a lăsat-o să treacă și, când i-a venit bine, a lovit-o atât de tare, că a frânt-o în două.
          Pe Maogai, care alerga cu botul lipit de pământ, a atacat-o din față, zdrobindu-i capul. Apoi și-a continuat în goană drumul, crezând că de data asta a scăpat și că se va putea întoarce liniștit acasă. De unde să știe că U Giu Mu-sin trimisese după el o sută de ostași, care stăteau ascunși la hotarul dintre tribul U Giu Mu-sin și tribul Balin?
          La miezul nopții, pe când trecea granița, voinicul Balin a fost ucis de vânătorii trimiși de U Giu Mu-sin.
          Căpetenia tribului Balin, când a auzit de moartea luptătorului său, nu s-a întristat prea tare. Doar n-avea să se certe cu puternicul său vecin pentru un păstor de rând. Și l-a uitat.
          Dar pe voinicul Balin nu l-au uitat oamenii din popor, iar păstorii și-l amintesc și azi, povestindu-i isprăvile.

Povești nemuritoare nr. 24, Editura Ion Creangă, București, 1996
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.