Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze
  • Povesti si Basme Turcesti
  • Fairy Tales and Bedtime Stories
  • Rezumate povesti si basme
  • Basme si povesti engleze

Mireasa zeului stăpân al Râului Galben - poveste chinezească

​Citește online povestea chinezească de citit pentru copii în română "Mireasa zeului stăpân al râului galben" în care este vorba despre malurile deluroase ale marelui râu Galben se înălțau templele și mănăstirile unor călugări hrăpăreți ce îi mințeau pe oameni că zeul Râului Galben cere în fiecare an pe cea mai frumoasă fată din sat pentru a se căsătorii cu ea. Într-o zi când înțeleptul și dreptul judecător En-pao se întorcea cu barca dintr-o călătorie obositoare, văzu pe malul râului sătenii în haine de sărbătoare plângând, iar călugării pregătindu-se să o jertfească pe fata aleasă pentru zeul Râului Galben.


​Citește povestea chinezească "Mireasa zeului stăpân al Râului Galben"
​          Pe malurile deluroase ale marelui Râu Galben se ridică ruine străvechi, rămășițe ale templelor și mânăstirilor de altă dată. Nimeni nu cutează să treacă pe lângă aceste ruine. Iar dacă i se întâmplă unui călător întârziat să se afle seara în preajma lor, de îndată ce-și dă seama de locul unde se găsește, își grăbește pașii, căutând să se depărteze cit mai mult de ele. E un loc mohorât și primejdios. Și spun bătrânii că ar fi auzit de la părinții lor, care la rândul lor au auzit și ei de la părinții lor, povestea acestor ruine.
          De mult, foarte, foarte de mult, se înălțau pe malurile marelui Râu Galben temple și mănăstiri mohorâte. Locuiau în ele călugări din cale afară de lacomi și fără de inimă. Tot peștele din râu, toate pământurile din jur erau ale acestor călugări. Cât era ziulica de mare, mii de țărani munceau pentru ei, fără să-și dezdoaie spatele. Pescarii și neguțătorii, ce se aflau în trecere prin acele locuri, plăteau călugărilor dăjdii grele și trebuiau să aducă la templu daruri bogate. Dar toate acestea nu li se păreau de ajuns călugărilor hrăpăreți.
          Ei umblau prin sate și prin orașe și povesteau oamenilor lesne-crezători, cum că pe fundul râului Huan-Ho sălășluiește stăpânul marelui Râu Galben, Hebo. Acesta cere în fiecare an să i se dea de nevastă cea mai frumoasă fată din China. Și dacă oamenii nu i-ar face pe plac, apele marelui Râu Galben s-ar umfla, înecând ogoarele și ștergând de pe fața pământului sate și orașe. Foametea și moartea s-ar abate asupra poporului chinez.
Așa spuneau călugării, iar oamenii își plecau urechea la vorba lor și le credeau cuvântul.
          Foarte adesea călugării intrau în câte-o casă bogată unde se afla o fată de măritat. Părinții bogătași, înspăimântați de venirea lor, le dădeau tot aurul și argintul pe care-l aveau ca să-și scape copila iubită de o moarte năprasnică. Și călugării plecau mai departe încărcați de daruri. Iar în apele tulburi ale marelui Râu Galben era aruncată câte o fată frumoasă dintr-un neam de săraci. Așa se întâmpla în fiecare an. Mamele își plângeau amarnic fetele, iar oamenii de rând cârteau împotriva acestor orânduiri. În schimb, călugării cei fără de inimă se bucurau și se îmbogățeau mereu. Dar într-o zi toate acestea se sfârșiră.
          Și iată cum s-a întâmplat:
          Tocmai în ziua când călugării își puseseră în gând să jertfească balaurului Hebo încă o fată, pe marele Râu Galben trecu într-o luntre înțeleptul judecător Și En-pao. Judecătorul se trăgea dintr-o familie de rând. Era cunoscut pentru judecata lui dreaptă. De când era pe lume nu nedreptățise pe vreun om sărman. Firea lui deschisă și cinstea lui, care nu putea fi cumpărată cu bani, erau cunoscute pretutindeni.
          De data aceasta, Și En-pao se întorcea dintr-o călătorie îndepărtată. Obosit de drumul lung pe care-l făcuse, judecătorul ședea în luntrea lui, cufundat în gânduri. Deodată auzi un zgomot nelămurit care venea de pe mal. Privi printre perdelele luntrei și văzu o mulțime de norod adunat la marginea apei. Oamenii purtau straie de sărbătoare, dar aveau fețele cernite și mulți dintre ei plângeau. Și En-pao porunci vâslașilor săi să cârmească spre țărm și să afle ce s-a-ntâmplat. Vâslașii traseră barca la mal și aflară pricina tristeții oamenilor. După aceea se întoarseră la Și En-pao și-i povestiră despre călugării cei haini și despre soarta crudă a fetei celei frumoase. Și En-pao văzu și el fata cea fără de noroc, împodobită cu mătăsuri roșii ca o mireasă, află tot ce se petrece acolo și fu cuprins de mânie nestăvilită. Dar nu și-o dădu pe față.


​          În vremea aceasta, mai marele călugărilor, cel mai rău și cel mai hrăpăreț dintre ei, dădu poruncă să se înceapă jertfirea. Slujitorii, îmbrăcați în negru, apucară mireasa balaurului și o târâră spre marginea stâncii. Oamenii căzură în genunchi, acoperindu-și ochii cu mâinile. Văzduhul era plin de plânsetele și de strigătele lor.
          Și deodată, norodul adunat prinse să freamăte. Croindu-și drum prin mulțimea de oameni, vâslașii se îndreptau în fugă spre stâncă. De pretutindeni se auziră voci strigând: „A venit stăpânul! A venit stăpânul!” Și prin mulțimea care îi făcea loc, trecu purtat într-un palanchin  Și En-pao. Toată lumea rămase înmărmurită. Și En-pao se dădu jos din palanchin, se închină în dreapta și-n stânga și-i rugă să-i povestească cele ce se petrec. Atunci ieși din mulțime mai marele călugărilor și-i spuse că fata îmbrăcată în mătăsuri roșii este mireasa zeului acestui râu și că trebuie să fie aruncată în apă, altminteri zeul o să se mânie.
          — E o hotărâre înțeleaptă, răspunse Și En-pao.
          Slujitorii se pregătiră s-o îmbrâncească de pe stânca cea înaltă pe nenorocita copilă când, deodată, Și En-pao zise:
          — Opriți!
          Oamenii așteptau cu răsuflarea tăiată.
          — Oare nu socotiți, urmă Și En-pao, că e o lipsă de bunăcuviintă să trimiți în chipul acesta zeului Marelui Râu mireasa? Mai întâi ar trebui să trimiteți pe fundul râului un sol. Să vestească el zeului bucuria cea mare. Tu, de pildă - spuse Și En-pao, întorcându-se către mai marele călugărilor, cel mai hrăpăreț și cel mai hain dintre ei - du-te tu de-i vestește bucuria, du-te și întoarce-te cât mai curând înapoi.
          La un semnal al lui Și En-pao, vâslașii îl înșfăcată pe călugărul cel rău și-l aruncară în râu.
          Mulțimea aștepta. Vremea trecea, dar solul nu se mai întorcea.
          — Zăbovește cam mult! spuse Și En-pao. Ia du-te tu după dânsul și spune-i să vină mai repede, că uite, mireasa și-a pierdut răbdarea.
          Și vâslașii îl aruncară în râu pe cel de al doilea călugăr, care se înecă și el.
          Toți ceilalți călugări, cuprinși de spaimă, căzură în genunchi în fața înțeleptului Și En pao, îi mărturisiră toate vicleșugurile și fărădelegile săvârșite și-l rugară fierbinte să le cruțe viața.
          — Bine, zise Și En-pao. Dar să dați îndărăt norodului tot ce ați furat de la dânsul. Și să știți, că de-oi mai auzi vreodată astfel de lucruri despre voi, atunci nu vă mai iert. Acum, hai, plecați!
          Și călugării, înspăimântați, se împrăștiară care încotro.
          Din ziua aceea, toate templele și mănăstirile de pe malul marelui Râu Galben rămaseră pustii și, puțin câte puțin, se prefăcură în ruine.
          Dar oamenii își mai amintesc și până azi de cruzimea călugărilor hrăpăreți și de înțelepciunea lui Și En-pao cel drept.

în românește de Angi Petrescu-Tipărescu
Frații Liu (Basme populare chinezești),
Editura Tineretului, București, 1965

  Palanchin - un fel de pat cu baldachin, purtat pe umeri și care servea de trăsură, în trecut, în China (n.r.)
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.