Porcul alb - poveste scurtă chinezească
Citește basmul chinezesc în română "Porcul alb" în care este vorba despre un om care nu se știe cum se alesese cu un porc alb. Toți porcii din sat erau negri și doar al lui era alb. Țăranul se gândi că ar putea fi valoros dacă îl va duce la împărat, pentru că acesta sigur nu a văzut porc alb și sigur îl va răsplăti pe măsură. Cum nu avea nici cal și nici căruță, omul se hotărî să plece pe jos la împărat. Ajunse într-un sat și oamenii lăudară porcul pentru că nu mai văzuseră unul alb, dar când ajunse în alt sat, sătenii începură să râdă de el, spunându-i că la ei în sat toți porcii sunt albi. Omul crezu că sătenii vor să-i ia porcul și nu crezu nimic ce îi spuneau aceștia. Hotărî să meargă mai departe.
Citește povestea chinezească "Porcul alb"
Într-un sat trăia odată un om, care nu se știe cum căpătase un porc alb. Mare i-a fost bucuria și uimirea, deoarece nici un om de pe acele meleaguri nu avea un porc alb, toți aveau doar porci negri.
Omul socoti că este o adevărată comoară și poate se va îmbogăți dintr-o dată. Hotărî să se ducă cu porcul la împărat, împăratul îl va răsplăti desigur cu bani mulți. Curtea împăratului era departe, departe, iar omul nostru nu avea nici cal, nici căruță și trebui să pornească pe jos. În fața lui mergea porcul grohăind, iar în urmă încet, încet, neîndrăznind să-l lovească cu biciul, mergea țăranul.
Merseră ce merseră până ce ajunseră într-un ținut, unde oamenii nu văzuseră niciodată porci albi. Toți se mirară și lăudară minunatul animal. Când auziră că vrea să-l dăruiască împăratului laudele nu mai conteniră. Țăranul asculta și se bucura de parcă ar fi și primit răsplata.
— Aveți răbdare - le spunea el - mă voi întoarce și vă voi aduce de la împărat munți de mâncare și mări de băutură. Pe toți vă voi invita la masă și veți vedea atunci ce înseamnă să fii bogat.
Apoi porni mai departe la drum și merse până ce dădu de alt ținut. Când oamenii de acolo văzură că mână un porc alb cu gând să-l dăruiască împăratului, se mirară și începură să râdă.
Cineva spuse:
— Du-l mai repede acasă! Ce mare lucru e un porc alb? Noi avem cu toții porci albi.
Altul spuse:
— Mai bine taie-l aici și mănâncă-l, o fi departe până la tine acasă, să nu moară pe drum.
Al treilea spuse:
Omul socoti că este o adevărată comoară și poate se va îmbogăți dintr-o dată. Hotărî să se ducă cu porcul la împărat, împăratul îl va răsplăti desigur cu bani mulți. Curtea împăratului era departe, departe, iar omul nostru nu avea nici cal, nici căruță și trebui să pornească pe jos. În fața lui mergea porcul grohăind, iar în urmă încet, încet, neîndrăznind să-l lovească cu biciul, mergea țăranul.
Merseră ce merseră până ce ajunseră într-un ținut, unde oamenii nu văzuseră niciodată porci albi. Toți se mirară și lăudară minunatul animal. Când auziră că vrea să-l dăruiască împăratului laudele nu mai conteniră. Țăranul asculta și se bucura de parcă ar fi și primit răsplata.
— Aveți răbdare - le spunea el - mă voi întoarce și vă voi aduce de la împărat munți de mâncare și mări de băutură. Pe toți vă voi invita la masă și veți vedea atunci ce înseamnă să fii bogat.
Apoi porni mai departe la drum și merse până ce dădu de alt ținut. Când oamenii de acolo văzură că mână un porc alb cu gând să-l dăruiască împăratului, se mirară și începură să râdă.
Cineva spuse:
— Du-l mai repede acasă! Ce mare lucru e un porc alb? Noi avem cu toții porci albi.
Altul spuse:
— Mai bine taie-l aici și mănâncă-l, o fi departe până la tine acasă, să nu moară pe drum.
Al treilea spuse:
— Mai bine vinde-mi-l mie! Îți voi da câțiva bănuți, căci de la împărat nu vei căpăta niciun ban, ba va pune slugile să te și bată. Crezi că-i mare lucru un porc alb? Deschide-ți bine ochii!
Țăranul nu crezu o iotă din vorbele lor, socotind că vor să pună mâna pe porcul lui prin minciuni, ca apoi să-l vândă împăratului și le spuse:
— Ce credeți că sunt un prost? Să nu cumva să vă treacă prin cap că prin minciuni veți pune mâna pe comoara mea. Mă voi duce singur la împărat și voi primi o mare răsplată.
Și iar porni la drum. Nu vă pot spune cât timp a mers până a dat de curtea împăratului. Când auziră străjile că un om a adus în dar împăratului un porc alb jigărit și murdar și că-l mai laudă că este o adevărată comoară, nu numai că nu-l lăsară să intre, dar îl și ocărâră. Țăranul nu ascultă pe nimeni și ținu morțiș să ajungă la împărat.
— Mișcă-te, prostule, mai repede de aici! începură să țipe la el străjerii și să-l bată.
Dar țăranul nu se potoli și se hotărî să afle ce culoare au porcii împăratului. Se apropie, se uită și într-adevăr văzu că împăratul are mulți porci albi. Își lăsă capul în piept și porni încet spre casă. Iar porcul slăbi așa de mult din cauza drumului lung, că nu mai era bun de nimic; și țăranul nu mai ajunse acasă cu el, pentru că porcul muri pe drum.
repovestită de Olga Stratulat
Povești nemuritoare nr. 21, Editura Ion Creangă, București, 1978
Țăranul nu crezu o iotă din vorbele lor, socotind că vor să pună mâna pe porcul lui prin minciuni, ca apoi să-l vândă împăratului și le spuse:
— Ce credeți că sunt un prost? Să nu cumva să vă treacă prin cap că prin minciuni veți pune mâna pe comoara mea. Mă voi duce singur la împărat și voi primi o mare răsplată.
Și iar porni la drum. Nu vă pot spune cât timp a mers până a dat de curtea împăratului. Când auziră străjile că un om a adus în dar împăratului un porc alb jigărit și murdar și că-l mai laudă că este o adevărată comoară, nu numai că nu-l lăsară să intre, dar îl și ocărâră. Țăranul nu ascultă pe nimeni și ținu morțiș să ajungă la împărat.
— Mișcă-te, prostule, mai repede de aici! începură să țipe la el străjerii și să-l bată.
Dar țăranul nu se potoli și se hotărî să afle ce culoare au porcii împăratului. Se apropie, se uită și într-adevăr văzu că împăratul are mulți porci albi. Își lăsă capul în piept și porni încet spre casă. Iar porcul slăbi așa de mult din cauza drumului lung, că nu mai era bun de nimic; și țăranul nu mai ajunse acasă cu el, pentru că porcul muri pe drum.
repovestită de Olga Stratulat
Povești nemuritoare nr. 21, Editura Ion Creangă, București, 1978
Sfârșit
