Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze
  • Povesti si Basme Turcesti
  • Fairy Tales and Bedtime Stories
  • Rezumate povesti si basme
  • Basme si povesti engleze

​Templul din nori - poveste scurtă chinezească

​Citește povestea chinezească "Templul din nori" în care este vorba despre un călugăr de la templu care avea ca ucenic un băiat de doisprezece ani ce nu avea nici mamă și nici tată. Călugărul nu muncea niciodată și trăia din ce lua pe arendă de la oamenii din sat, iar pe băiat nu-l învăța nimic. Îl punea să muncească toată ziua, îl certa și-l hrănea prost, iar seara copilul era mort de oboseală și de multe ori adormea plângând. Într-o zi, pe când planta legume la câmp, au venit la el două fete care l-au ajutat să termine mai repede și apoi l-au rugat să se joace cu el.


Citește povestea chinezească "Templul din nori"
          În trecătoarea de pe muntele Taișan se află templul Utzimiao. La treizeci-patruzeci de pași de el se poate vedea fundamentul altui templu, dar templul în sine nu se vede. Unde este oare templul?
          Se povestește că demult, cu mulți ani în urmă, acest templu s-a ridicat deodată în aer și așa a rămas agățat de nori între cer și pământ. De aceea oamenii l-au numit „Templul din nori”.
          Iată cum s-a întâmplat:
          Trăia cândva în templu un călugăr bătrân cu ucenicul său de doisprezece ani. Copilul și-a pierdut de mic părinții și rudele l-au dat bătrânului călugăr să-l învețe. Călugărul, ca toți călugării, nu muncea, ci trăia din ceea ce arenda săracilor, din pământul care aparținea mânăstirii. Lua pentru asta un preț mare de la ei. Nici nu se gândea să-l învețe pe băiat și-l obliga să muncească ziua și noaptea. El ba mătura podeaua, ba îi gătea mâncarea, ba strângea patul. N-avea timp nici să respire, să nu mai vorbim să alerge sau să se joace. Îl hrănea prost pe băiat, în schimb de bătăi și ceartă băiatul era sătul până-n gât.
          Călugărul avea mulți prieteni - toți ca și el. În fiecare zi se strângeau și vorbeau despre vreme. Seara, înainte de culcare, bătrânul călugăr îi amintea, de obicei, micului său învățăcel:
          — După ce vei mătura curtea, să stropești florile. După ce stropești florile, să sădești legumele. După ce vei sădi legumele, să aduci apă... 
          Și așa, la nesfârșit, și nu uita niciodată să adauge: 
          — Dacă nu vei face tot, călcâiele tale vor primi o porție serioasă de lovituri de bambus. 
          Spre sfârșitul zilei picioarele băiatului erau ca niște butuci și era frânt de oboseală. Iar perna era deseori noaptea udă de lacrimi.
          Odată sădea legume la câmp. Deodată a auzit pe cineva strigându-l. A ridicat capul și a văzut două fetițe venind direct spre el. Erau amândouă îmbrăcate la fel, în scurte roșii și pantofi tot roșii, iar pe cap aveau două codițe minunate. Fetițele erau mici și rotunjoare ca două ridichi.
          — Ce faci aici? l-au întrebat fetițele pe băiat.
          — Iată, fac șănțulețe și sădesc legume, a răspuns el. 
          Atunci fetițele au început să-l ajute pe băiat. Munca mergea strună și repede au sfârșit totul. Fetițele i-au spus să se joace cu ele un joc vesel.
          S-a întunecat și a venit timpul ca fetițele să plece. Ele i-au poruncit băiatului să nu povestească nimic bătrânului călugăr despre ele.
          A doua zi, fetițele au mai adus și alte fetițe cu ele, care le semănau ca două picături de apă. Și de data asta l-au ajutat pe băiat. Iar după ce au terminat treaba, din nou s-au jucat. Fetițele au aflat că băiatul nu mănâncă pe săturate și i-au adus diferite bunătăți.
          A trecut câtva timp și băiatul și fetițele s-au împrietenit tare, dar noile prietene niciodată nu l-au invitat la ele. Când le întreba unde locuiesc, fetițele doar chicoteau: „Hi, hi” arătând undeva departe și spuneau: „Acolo”.
          De când apăruseră aceste prietene, sprâncenele băiatului nu se mai încruntaseră de tristețe, iar fața lui slabă și palidă ca ceara se îmbujorase și se rotunjise.
          Bătrânul călugăr, observând veselia învățăcelului s-a supărat:


          — De ce ești așa vesel în ultimul timp? Care ți-e bucuria?
          — Eu lucrez mult și bine și mănânc bine, iată de ce sunt vesel, a răspuns băiatul. 
          — Aha! înseamnă că te oblig să muncești prea puțin? Bine, acum, după ce vei termina toată treaba în casă, trebuie să mergi în fiecare zi în pădure și să aduci două legături de vreascuri.
          Dar ce însemna oare pentru băiat să adune două legături de vreascuri? Să fie chiar mai multe el tot nu s-ar fi întristat, doar prietenele îl vor ajuta.
          Fetițele îl încurajau în toate. Cât n-ai fi putut înghiți o turtă mică, ele reușeau să facă tot ce poruncise călugărul, apoi alergau și săreau în pădure, rupeau fructe sălbatice, flori roșii cu parfum plăcut, își spălau în apa de izvor fața și mâinile, prindeau raci printre pietre, iar când erau obosite de joacă, se așezau să se odihnească și până la apusul soarelui aveau timp să-și spună povești și diferite istorioare.
          Bătrânul călugăr îi tot dădea băiatului munci multe, una mai grea decât alta și, spre uimirea lui, băiatul făcea totul, fără să spună o vorbă. Atunci în sufletul călugărului a încolțit o îndoială.
          Într-o seară, a închis templul și supărat l-a luat pe băiat de ureche și a început să-i pună tot felul de întrebări. Dar băiatul nu i-a spus adevărul.
          Atunci bătrânul a hotărât să facă altfel și cu o voce mieroasă a început să-i vorbească:
          — Dacă îmi vei spune adevărul, eu mă voi purta cu tine precum cu fiul meu. Și chiar dacă nu-mi vei spune tot, o să aflu despre ce este vorba.
          Băiatul era încă prea mic și bătrânul călugăr a reușit în cele din urmă să-l înșele și astfel a povestit totul bătrânului.
          Călugărul s-a încruntat, apoi s-a gândit, și s-a tot gândit iar sprâncenele i s-au întins, ochii i s-au înveselit și l-a bătut prietenește pe umăr. 
          — Bine, foarte bine că a dat un asemenea noroc peste tine. Dar de ce prietenele tale nu te cheamă niciodată în vizită? Trebuie neapărat să aflăm unde trăiesc și eu te voi ajuta. Ia o ață lungă și leag-o pe neobservate de rochia uneia dintre fetițe. După ață noi le vom găsi casa. 
          A doua zi, din nou au venit fetițele. Ca întotdeauna la început l-au ajutat pe băiat, iar apoi cu toții s-au jucat. Când a venit timpul ca fetițele să plece acasă, băiatul a legat pe neobservate de haina uneia din ele ața, iar capătul celălalt l-a agățat de copac și s-a întors la templu. Dimineața, bătrânul călugăr s-a dus că caute după fir casa fetelor. Firul ducea departe, departe în pădure și dispărea sub pământ. Bucuros a venit într-un suflet călugărul acasă, i-a poruncit băiatului să ia cazmaua și l-a dus la locul unde a dispărut ața.
          Când băiatul a săpat o groapă mică, au văzut că ața este legată de o rădăcină. Călugărul a pornit să sape alături și acolo era tot o rădăcină. Au scos o legătură mare de rădăcini.
          Călugărul s-a întors în templu, a pus legătura în dulap, iar patru rădăcini le-a aruncat în ceaun, a turnat apă și a făcut focul. După câtva timp din ceaun a început să se înalțe un abur mirositor. Atunci bătrânul i-a poruncit băiatului:
          — Ai grijă de foc, numai să nu îndrăznești să deschizi capacul. Dacă-l vei ridica, păzește-ți oasele. Eu mă voi duce să-mi vizitez puțin prietenii.
          Băiatului îi era dor de prietenele sale, doar nu le văzuse toată ziua. Deodată din camera interioară a templului s-a auzit un plânset de copil și vocea cuiva, parcă vorbind din vasul mare de lut, l-a strigat pe nume.
          El a intrat în cameră, s-a uitat în jur și n-a văzut pe nimeni. Dar vocea iar l-a strigat. De data asta băiatul a înțeles că cineva este încuiat în dulap. Fără să stea mult pe gânduri a rupt lacătul și a deschis dulapul. Și din el una după alta au sărit prietenele lui.
          Cea mai mare dintre fetițe i-a spus cu reproș:
          — Cum de nu-ți este rușine? Tu i-ai povestit călugărului cel rău despre noi și ai omorât patru din surorile noastre, dar și noi nu se știe dacă vom ajunge acasă. Ce să facem acum?
          — Nici eu nu mai pot rămâne aici, a spus cu disperare băiatul. Bătrânul călugăr va afla că v-am eliberat și n-o să-mi fie bine. 
          Fetiței i s-a făcut milă de el.
          — Să lăsăm toate la o parte. Ce a fost a fost. Pe surorile noastre tot nu putem să le mai înviem. Trebuie să ne salvăm, înainte de a veni călugărul cel rău. M-am gândit ce să facem!
          Și fetița i-a poruncit să ia din ceaun supă și s-o toarne pe pământ. Băiatul a făcut așa și podeaua a început să se ridice în sus.
          Între timp, bătrânul călugăr a trecut pe la toți prietenii și i-a invitat la el. Pe drum el povestea călugărilor:
          — Am găsit pe câmp multe rădăcini asemănătoare. Ele fierb acum în ceaun și probabil că s-au trezit la viață. Noi vom bea tot ceaunul și fiertura ne va întineri cu mulți ani. Apoi vom fierbe și celelalte rădăcini și... 
          Dar călugărul n-a mai apucat să sfârșească, a ridicat capul și a văzut templul legănându-se și ridicându-se încet, încet în sus. 
          — Vai, vai, vai, a strigat călugărul și s-a repezit spre templu. Bătrânul s-a agățat de o crăpătură și a rămas agățat în aer încercând să oprească înălțarea templului.
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.