Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Cartea cu Apolodor - Gellu Naum
  • Rezumate povesti si basme
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze

​Arborele de ceai verde - poveste chinezească

​Citește online povestea chinezească de citit pentru copii în română "Arborele de ceai verde". Citește basmul chinezesc "Arborele de ceai verde" în care este vorba despre un munte pe care nu curgea niciun izvor. Din această cauză, muntele era golaș, pentru că pe el nu creștea nici iarba nici florile, iar oamenii nu aveau apă de ajuns pentru băut.


Citește povestea chinezească "Arborele de ceai verde"
​               Cu mult timp înainte, era odată un munte, un munte pe care nu curgea niciun izvor. Și, din această pricină, florile se ofileau și iarba se usca, iar muntele era golaș. Oamenilor care locuiau la poalele muntelui nu le ajungea apa nici să-și potolească setea. Din tată în fiu se chinuiau și se întrebau când vor avea și ei parte de apă pe săturate.
               În acel sat trăia și flăcăul Șî Liang, care de mic auzise pe bătrâni vorbind de apa vieții, ce putea fi găsită fie sub formă de iarbă, fie sub formă de pom, fie sub formă de rădăcină a vieții cu floare verde. Cine are norocul să o găsească, acela poate avea câtă apă vrea. Băiatul se hotărî să meargă pe Muntele Kuantung, să caute apa vieții. Auzind vecinii că Șî Liang vrea să plece, încercară să-i schimbe gândul, zicându-i:
               — Șî Liang, deși noi o ducem greu prin aceste locuri, suntem totuși liniștiți. Adu-ți și tu nevastă și rămâi în casa ta.
Șî Liang le răspunse:
               — Nu mă tem de zilele grele și nici nu mă gândesc să părăsesc pentru totdeauna aceste locuri. Am auzit că pe Muntele Kuantung s-ar găsi apa vieții, mă duc acolo, să-mi încerc norocul.
Proverbul spune:
               — Să nu te temi că mergi prea încet, să te temi că stai pe loc.
               Șî Liang plecă. Și merse zile în șir, până când ajunse la Muntele Kuantung. Acest munte era acoperit de păduri nesfârșite, copacii se înălțau până la cer și erau așa de deși, că nu puteai să vezi lumina zilei; iarba era așa de mare și de fragedă, că-ți era milă să calci pe ea. În mijlocul acestei păduri susura un izvor cu apa limpede. Ajungând la izvor, Șî Liang luă puțină apă în căușul palmei și o gustă. Apa era dulce ca mierea. Atunci băiatul se gândi că acolo unde este apa așa de bună, acolo trebuie să fie și apa vieții, își făcu o colibă din crengi de copaci, în apropierea izvorului, și începu să caute apa vieții. A smuls fiecare fir de iarbă, a săpat la rădăcina fiecărei flori, dar n-a dat de ceea ce căuta. Iarba s-a uscat, florile s-au ofilit, dar Șî Liang căuta mereu și nici nu se gândea să se întoarcă fără apa vieții. A pătruns atât de adânc în inima pădurii, încât, pentru a găsi drumul înapoi la colibă, a crestat semne pe scoarța copacilor.
               Se apropia iarna. S-au stârnit vânturile și a început să cadă zăpada.
               Viscolul ținu câteva zile. Peste tot se așezase zăpada. Când a ieșit băiatul afară, a rămas uimit văzând că nu departe de coliba lui, pe un petec de pământ, zăpada se topise și ieșeau aburi. În mijloc sta culcată o vulpe cu blana roșie ca focul. Până la el venea un puternic miros de băutură. Atunci a înțeles că vulpea era beată. Se aplecă, o ridică și simți cum tot corpul i se încălzește, de parcă ar fi cuprins în brațe o sobă. Duse vulpea în colibă și se gândea că i-ar prinde bine o așa blăniță, dar nu se îndură s-o omoare.
După puțin timp, vulpea se trezi, deschise ochii, se scutură și pe loc se prefăcu într-un fecior mândru, care se ridică de jos și spuse:
               — Frate, bine că te-am întâlnit pe tine, care ai avut milă și nu mi-ai luat viața. Dacă aș fi dat peste altcineva, se termina cu mine. Eu sunt din Tibet și am venit pe Muntele Kuantung să-mi văd prietenii. Am băut cam mult și am căzut.
Deși i se părea foarte ciudat, văzând cât de blând era acel fecior, Șî Liang spuse:
               — Dacă vrei, poți să rămâi să te odihnești în coliba mea.
Feciorul se bucură și rămase peste noapte acolo. A doua zi, înainte de a pleca, el îl întrebă pe Șî Liang:
               — Frate, ești un om așa de bun! Eu am o verișoară, n-o vrei de nevastă?
Șî Liang îl refuză, spunându-i:
               — Frate, acolo de unde sunt eu oamenii o duc foarte greu. Cine ar vrea să meargă cu mine la sărăcia noastră?
Râzând, feciorul-vulpe continuă:
               — Dacă vei avea necazuri, să mă cauți în Tibet, la Muntele Cornului.
               Șî Liang îl petrecu pe fecior până la poartă și acesta se făcu nevăzut. Mai rămase câteva zile în pădure, dar n-a fost chip să găsească ceea ce căuta. După ce se mai socoti, hotărî că mai bine se duce în Tibet. Și într-adevăr plecă.
               Pe drum, unii îi spuneau că va trebui să treacă peste mii de ape, alții că va trebui să treacă peste zeci de munți, dar nimic nu l-a putut opri pe băiat din hotărârea sa.
               Și merse, și merse zile nenumărate și, într-o seară, ajunse la malul unei ape adânci, de nu i se vedea fundul. Porni pe malul apei și nu departe dădu de o potecuță. Mergând pe acea potecuță, ajunse la niște colibe de iarbă. În fața unei colibe, o tânără stătea aplecată și semăna ceva. Când ajunse în dreptul ei, fata se ridică, îi aruncă o privire, apoi își văzu de treabă. Băiatul, uimit de frumusețea fetei, nu scoase o vorbă, ci doar o privea. Zâmbind, fata îl îmbie:
               — Poftim în casă!
De-abia atunci, Șî Liang îndrăzni să spună:
               — Surioară, unde aș putea găsi o barcă, să trec râul?


La care fata răspunse:
               — Nu te necăji, s-o găsi un mijloc să treci apa și să ajungi acolo unde ai pornit, numai să nu uiți să iei cu tine pe cel care îți va da barca.
Apoi, aplecându-se deasupra apei, zise:
               — Crești, crești!
Și îndată frunzele unui lotus începură să se mărească. Apoi fata i se adresă lui Șî Liang:
               — Acum, urcă pe una din frunzele lotusului!
               Băiatul se cam codea văzând cât de fragilă e frunza de lotus, dar, cum puse piciorul pe ea, simți cum se ridică în văzduh. Și se înălță el până la stele și frunza începu atunci să sclipească întocmai ca o stea. Văzând minunea asta, băiatul ar fi vrut să se întoarcă la fată, s-o întrebe dacă știe ceva de apa vieții, dar nu mai fu cu putință.
               Stelele începură să se rărească, vântul încetă să sufle și deodată apăru soarele, iar frunza de lotus, strălucind ca o mătase, se opri lângă un munte. Acest munte semăna cu cornul unei vaci. Atunci, băiatul își zise: „Oare am ajuns la Muntele Cornului?”, și se îndreptă într-acolo.
Lângă munte era un sat. Cum ajunse Șî Liang lângă sat, feciorul-vulpe îi ieși înainte și-i spuse:
               — Frățioare, știam că ai să vii astăzi.
Apoi îl duse pe Șî Liang acasă. Părinții feciorului-vulpe îl întâmpinară cu cuvintele cele mai calde, îi dădură hainele cele mai alese, mâncarea cea mai gustoasă. Văzând câtă apă și câtă verdeață se află pe acest munte, Șî Liang nu mai avu stare, gândindu-se la sărăcia de pe muntele său și zise:
               — Frățioare, eu am venit pe aceste meleaguri să caut apa vieții.
La care feciorul răspunse:
               — Nu-ți face griji pentru atâta lucru.
               Spunând acestea, îl duse pe Șî Liang la un izvor cu apă cristalină, în mijlocul căruia creștea un pomișor de ceai verde. De jur-împrejur erau numai stânci și apa izvorului se prelingea printre ele. Feciorul se aplecă și rupse o ramură din copăcelul de ceai, zicând:
               — Oriunde vei înfige această rămurică, acolo va izvorî apa.
În culmea bucuriei, Șî Liang spuse:
               — Frățioare, acum arată-mi cum să ajung mai degrabă acasă.
Râzând, feciorul îi aminti:
               — Să nu uiți cumva pe cea care ți-a dat barca!
               Spunând acestea, feciorul se îndepărtă.
Cele auzite îl puseră pe Șî Liang în mare încurcătură. Nu știa cum trebuie să procedeze. După puțin timp, feciorul se întoarse și zise:
               — Totul este pregătit, dar să mergem mai întâi s-o vedem pe verișoara mea.
               Și îl luă pe Șî Liang de mână, iar acesta se pomeni dintr-o dată într-o caleașcă minunată, care porni ca vântul pe deasupra munților și apelor și, într-o clipită, ajunseră la coliba fetei. Ea-i aștepta, împodobită de toată frumusețea.
Feciorul strigă către Șî Liang:
               — Frățioare, coboară, te-am adus la verișoara mea de care ți-am pomenit! Verișoară, ai pregătit băutura de nuntă?
               — Totul este pregătit, dar ai grijă să nu te îmbeți și să cazi iarăși cine știe pe unde, răspunse fata.
               În seara aceea petrecură toți trei; însă, a doua zi, mirii se urcară pe frunza de lotus și se înălțară printre stele, zorind către casa băiatului.
               Ajungând acasă, Șî Liang înfipse rămurica pe munte. Nu trecu mult și începură să susure apele. De atunci, pe acele locuri n-a mai lipsit apa și, în scurt timp, muntele se acoperi de verdeață, iar oamenii au trăit fericiți, amintindu-și mereu de Șî Liang, cel care le-a adus fericirea.

repovestită de Eufrosina Dorobanțu
Povești nemuritoare nr. 22 (1980) și 28 (1996), Editura Ion Creangă, București
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.