Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Rezumate povesti si basme
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze
  • Povesti si Basme Turcesti
  • Fairy Tales and Bedtime Stories
  • Basme si povesti engleze

​Podul pisicii - poveste chinezească

​Citește povestea chinezească în română "Podul pisicii" în care este vorba despre despre un bătrân cizmar care trăia lângă un pod împreună cu pisica lui. Aceasta nu avea niciun fir de păr pe ea și pe deasupra mai era și leneșă. Sătenii îi ziceau să scape de ea, dar el le spunea că doar pe ea o are și trăiesc și ei amândoi cum pot. Într-o zi la cizmar apăru un negustor care voia să-și repare încălțămintea, dar când văzu pisica, îi ceru bătrânului să i-o vândă lui pe mulți bani. Bătrânul nu voi să i-o vândă, asa că negustorul plecă acasă să mai ia bani.


Citește povestea chinezească "Podul pisicii"
          Trăia pe o străduță în Hangiou, lângă un pod, un bătrân cizmar. Acesta, fiind singur, crescuse o pisică care n-avea niciun fir de păr pe ea. Era așa de urâtă, că-ți era teamă să te uiți la ea. Și era leneșă cum nu s-a mai văzut: nu prindea șoareci și îi era lene chiar și să miaune. De dimineața până seara dormea încolăcită la picioarele bătrânului cizmar. Vecinii îi tot ziceau:
          — Ce folos poate să-ți aducă această pisică leneșă și leproasă! Mai bine ai alunga-o!
          Bătrânul cizmar dădea din cap și zicea:
          — N-am pe nimeni, ea este singurul suflet din casa mea. Ne ținem și noi tovărășie unul altuia.
          Într-o zi, un negustor trecând pe acolo și-a rupt un toc de la pantof. S-a dus cu pantoful la cizmar, să-l repare, și a văzut pisica cea leneșă, tolănită la picioarele acestuia. După ce s-a uitat bine la ea, a întrebat:
          — Meștere, a ta e pisica?
          Meșterul a dat din cap, în semn de încuviințare.
          Apoi, negustorul a zis:
          — Îți dau 300 liang de argint, vinde-mi pisica!
          Cizmarul a întrebat:
          — Dar ce să faci tu cu o asemenea pisică?
          Negustorul a răspuns:
          — Asta nu te privește pe tine, dă-mi pisica și-ți dau arginții!
          Cizmarul s-a gândit ce s-a gândit apoi a zis:
          — Cine a mai văzut să dai pe o pisică 300 liang de argint? N-o vând și gata!
          Vecinii care se strânseseră au cășunat pe cizmar:
          — Meștere, tu n-ai fost în stare să strângi 300 de liang de argint în toată viața. Nu-ți ajunge câtă sărăcie ai îndurat până acum? Dă-i pisica și ia arginții și o să scapi și tu de sărăcie!
          — Toată viața mea am îndurat multe lipsuri. Dacă am avut un castron de orez să mănânc, am mâncat, dacă nu, nu. N-o să mă îmbogățesc acum, la bătrânețe, de pe urma unei pisici.
          Oamenii au început să-și dea cu părerea cum că cizmarul a înnebunit. În acest timp, s-a nimerit să fie acolo fiul moșierului care s-a minunat și el de ce a auzit. Fără a sta pe gânduri s-a dus la negustor, i-a strâns mâna și i-a zis:
          — Eu pot să te ajut să capeți pisica dacă-mi spui și mie ce ai de gând să faci cu ea.
          Când au dat cu ochii de fiul moșierului, oamenii s-au împrăștiat care încotro. Negustorul și-a zis că acesta fiind un om de vază negreșit îl va ajuta să-l lămurească pe cizmar să-i dea pisica, și a zis:


          — Uită-te bine la pisică! Nu vezi cum strălucește în soare? Asta e o pisică de aur. Oare n-ai auzit că pe acoperișul Pagodei Liu Hă  sunt doisprezece șoareci de jad, care sunt o adevărată comoară, și numai pisica de aur poate să-i prindă, la miezul nopții când ies să se joace. Dar uite că nu-mi ajunge argintul. Mă duc să iau ce mai am și la miezul nopții mă întorc.
          Și a plecat în grabă.
          După plecarea lui, fiul moșierului i-a zis cizmarului:
          — Meștere, împrumută-mi pisica să prind șoarecii de jad și după aceea ți-o dau înapoi.
— Șoriceii de jad de pe pagodă sunt comoara tuturor, lasă-i acolo unde sunt. Nu-ți dau pisica!
          Furios, fiul moșierului l-a lovit pe cizmar, trântindu-l pe jos, a luat pisica și a plecat.
          Când s-a înserat, a plecat la pagodă, unde a așteptat până la miezul nopții, când cei doisprezece șoricei de jad au ieșit pe acoperiș și au început să se joace. Atunci a scos pisica din sân și i-a dat drumul. Și, curios, pisica care dormise tot timpul, odată și-a ciulit urechile, și-a ridicat coada, ochii au început să-i clipească, parcă ar fi fost un tigrișor. După ce a mieunat o dată, din două sărituri a fost pe acoperiș.
          Când au văzut pisica de aur, șoarecii de jad s-au speriat așa de tare, că au căzut câte unul, câte unul, de pe acoperiș și s-au făcut praf și pulbere. Nevăzând niciun șoricel, fiul moșierului și-a închipuit că aceștia au fugit și a dat năvală spre pagodă, dar alunecând, s-a dus de-a rostogolul până în Fluviul Cien Tang-țiang.
          În acest timp, negustorul ajunsese acasă, de unde a luat arginții, s-a dus la târg, a cumpărat o plasă și un caier de mătase și apoi s-a întors la cizmar. Dar aici l-a găsit pe acesta în nesimțire trântit pe jos, și nici urmă de pisică. Atunci a înțeles totul și a dat fuga la pagodă.
          Negustorul îi spusese că pisica poate prinde șoarecii, dar nu-i spusese în ce fel. Trebuia să întindă mai întâi plasa și în ea să așeze mătasea și apoi să dea drumul pisicii. Astfel șoarecii de jad nu ar fi avut cum să cadă și să se sfărâme.
          Când a ajuns negustorul la pagodă, șoriceii de jad se făcuseră praf, iar fiul moșierului se înecase în Cien Tang-țiang. Oftând, negustorul și-a luat plasa și a plecat.
          De atunci, nimeni n-a mai văzut niciun șoricel pe Pagoda Liu Hă.
          Și tot de atunci podul de lângă cizmărie se cheamă „Podul Pisicii”.

Poveste populară chineză repovestită de Eufrosina Dorobanțu
Povești nemuritoare nr. 27, Editura Ion Creangă, București, 1986

  Pagoda Liuhe (chineză: 六和塔; pinyin: Liùhé Tǎ; Wu: Loh-vhu Da), adică Pagoda celor șase armonii.
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.