Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Rezumate povesti si basme
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze
  • Povesti si Basme Turcesti
  • Fairy Tales and Bedtime Stories

​Podul așteptării - poveste chinezească

Citește basmul chinezesc în română "Podul așteptării" în care este vorba despre un vraci ciudat care se stabilise lângă un pod alături de Turnul Ceasului din Hangiou. La început oamenii nu credeau în leacurile lui, dar când a venit la el un om care suferea de trei ani de zile de o boală de picioare și vraciul l-a vindecat în trei zile, toți au început să vină la el pentru a se vindeca de diverse boli de care sufereau. Acest lucru însă i-a nemulțumit pe doctorii și farmaciștii din zonă care l-au reclamat la prefectură.


Citește povestea chinezească "Podul așteptării"
​          Era la Hangiou pe vremuri, în apropierea Turnului Ceasului, un mic pod de piatră lângă care se aciuise un vraci tare priceput, dar cam ciudat, și care avea un picior mai lung și altul mai scurt. Își pusese o umbrelă lângă pod și mai așezase o lădiță veche cu leacuri pe care ziua ședeau bolnavii, iar noaptea dormea vraciul.
          La început, oamenii nu voiau că creadă că acest vraci poate lecui vreo boală. Apoi, într-o zi a venit sub umbrelă un om care suferea de trei ani de zile de picioare, și peste tot umblase și se căutase, dar nu se vindecase. Auzind de vraciul de la pod, s-a dus și el să-și încerce norocul. Acesta i-a dat o pomadă și-n trei zile s-a vindecat. După aceasta s-a dus vestea și mai mult despre iscusința vraciului. Acum veneau oamenii cu grămada la pod să se lecuiască. Vraciul cu pomada lui a lecuit multe boli, așa că tot Hangiou-ul vorbea numai despre el. Ba unii l-au și poreclit zicându-i „Mai tare decât Hua Lung ”, adică Sai Hualung.
          Dar acest lucru i-a nemulțumit pe toți doctorii și farmaciștii din Hangiou, care au pus mână de la mână, au strâns vreo 2000 liang de argint și i-au trimis la prefectură cu rugămintea să-l alunge pe acest Hualung din oraș.
          Cei de la prefectură au trimis îndată străjerii să-l prindă și să-l aducă. Când l-au adus la prefectură, acesta s-a așezat tacticos pe un scaun.
          Prefectul, văzând că Sai Hualung s-a așezat, a bătut cu pumnul în masă și a strigat:
          — Nătărăule! Cum de îndrăznești să nu te lași în genunchi în fața autorităților?!
          Sai Hualung a răspuns:
          — Eu sunt infirm, oasele mele sunt bătrâne și țapene, nu pot să îngenunchez.
          Prefectul l-a mai întrebat:
          — Cum te cheamă pe tine, și de unde vii?
          Sai Hualung, a răspuns:
          — Eu n-am niciun nume, dar oamenii de aici m-au poreclit Sai Hualung.
          Prefectul a izbucnit în râs:
          — Vasăzică îndrăznești să te compari cu Hua Lung! Atunci de ce nu vindeci mai întâi propriile-ți picioare?
          Și zicând acestea a simțit cum îi umblă ceva pe spate și-l pișcă de-l înnebunește. Și-a vârât mâna sub haine, dar n-a dat de nimic.
          Izbucnind în râs, vraciul a zis:
          — Stăpâne, tu ești un om luminat și știi doar că în lumea astea sunt atâtea cazuri când poți vindeca pe alții, dar nu te poți vindeca pe tine însuți. Cei care construiesc case de ce locuiesc în colibe? Cei care cresc viermi de mătase de ce umblă îmbrăcați în zdrențe? Cei care cultivă pământul de ce suferă de foame?


          Înfuriat, demnitarul a dat ordin să-l arunce pe vraci în temniță.
          Apoi s-a întors la palat, dar mâncărimea de pe spate îl supăra mereu. S-a dezbrăcat, a chemat slujnicele să vadă ce este, și acestea au găsit pe spatele lui așa ca un punctișor care cu cât se scărpina cu atât creștea, până ce a ajuns ca un neg. Apoi negul a început să-l doară de se tăvălea și urla ca din gură de șarpe. Atunci, mai marele curții a îndrăznit și i-a spus:
          — Stăpâne, am auzit că Sai Hualung e tare priceput în a vindeca negii. Să-l chemăm mai întâi să te vindece și apoi să-și ispășească pedeapsa.
          Nemaiputând răbda de durere, prefectul a trimis oamenii să-l aducă pe Sai Hualung. Acesta i-a aplicat peste neg pomada renumită.
          Dar, să vezi! După o noapte, negul nu numai că nu a dat înapoi, dar a crescut și mai mare și s-a prefăcut într-un buboi rău mirositor. A doua zi, prefectul a trimis iarăși oamenii să-l aducă pe Sai Hualung de la închisoare. Și de cum l-a văzut i-a strigat:
          — Negul mă doare și mai tare. Cu siguranță că mi-ai pus cine știe ce otrăvuri în pomadă.
          Sai Hualung a răspuns:
          — Stăpâne, să vedem mai întâi despre ce este vorba.
          S-a uitat la buboi, și-a încruntat sprâncenele și apoi a zis:
          — Stăpâne, nu mai ai nicio scăpare. Putreziciunea vine din tine. Те-a pătruns până la inimă, fiindcă în tot ce faci pui prea multă răutate și ură. Pomada mea nu poate să te ajute.
          Înnebunit de ură și durere, acesta a strigat:
          — Să i se taie capul! Să i se taie capul!
          Și și-a dat duhul.
          Slujbașii n-au avut încotro, l-au dus pe Sai Hualung în piața publică pentru execuție. Aici se strânsese lume câtă frunză și iarbă. Trecând pe lângă podul cu umbrela Sai Hualung le-a zis oamenilor:
          — Oameni buni, s-a hotărât să mă întorc în lumea cealaltă și trebuie să mă întorc chiar și fără voia mea.
          Și s-a aruncat în apă. Îndată valurile l-au înghițit și în locul unde a căzut el s-a ridicat un norișor. Și-n acel norișor ședea Sai Hualung și se ridica tot mai sus.
          Atunci oamenii și-au zis că Sai Hualung a fost chemat de un zeu. Cu greu l-au uitat oamenii! Nu era zi în care să nu vină cineva la pod așteptând că poate vraciul cu leacurile lui se va întoarce; și după un timp, au numit acel mic pod de piatră „Podul așteptării”.

Poveste populară chineză repovestită de Eufrosina Dorobanțu
Povești nemuritoare nr. 27, Editura Ion Creangă, București, 1986

  Hua Lung - medic vestit din China antică.
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.