Tigrul și șopârla - poveste scurtă chinezească
Citește povestea chinezească în română "Tigrul și șopârla" în care este vorba despre un tigru și o șopârlă ce erau foarte buni prieteni. Dar într-o zi, tigrul s-a gândit să mănânce șopârla și i-a cerut acesteia să-și măsoare puterile. Șopârla înțelegând planul tigrului, a fost de acord și l-a pus pe tigru să stea la poalele muntelui cu ochii închiși și cu gura căscată, iar ea să se urce pe munte și să se rostogolească spre el. Așa au și făcut. Tigrul a stat la poalele muntelui cu gura căscată iar șopârla s-a urcat pe munte și s-a rostogolit la vale până a aterizat în gură tigrului și de acolo în stomac unde i-a distrus toate organele. I-a perforat burta și a ieșit afară, iar tigrul a murit fără a manca măcar o șopârlă.
Citește povestea chinezească "Tigrul și șopârla"
Tigrul și șopârla erau prieteni buni. Într-o zi, tigrul a vrut să mănânce șopârla și i-a spus:
— Haide să ne măsurăm puterile și să vedem care dintre noi este mai puternic și mai priceput.
Șopârla a înțeles că tigrul se gândea la ceva necurat și i-a spus:
— Bine, să ne luăm la întrecere. Dar cine va începe primul? Tu sau eu?
— Eu voi începe! a răspuns tigrul.
— Bine! ș-a învoit șopârla.
— Așteaptă-mă jos la poalele muntelui. închide ochii, cască botul, iar eu mă voi târî spre tine de sus. Încearcă să mă apuci cu dinții.
Așa este mai bine s-a gândit tigrul, voi avea mai puțin de lucru. Voi sta jos și voi aștepta până când ea singură îmi va cădea în gură.
Tigrul a închis ochii, strângându-se tare. Și-a întins șira spinării și s-a așezat la poalele muntelui. Șopârla s-a cățărat pe munte, s-a strâns ghem și rotindu-se repede ca o roată și-a dat drumul la vale și a nimerit drept în gura tigrului.
Tigrul nici n-a avut timp să clipească și șopârla ajunsese în stomacul lui. Șopârla s-a zbătut în stomacul tigrului, i-a sfâșiat toate măruntaiele, apoi i-a perforat burta și a ieșit.
Așa a murit tigrul fără să mănânce măcar o șopârlă.
repovestită de Olga Stratulat-Roșca
Locuința din gura tigrului (povești chineze),
Editura Ion Creangă, București, 1979
— Haide să ne măsurăm puterile și să vedem care dintre noi este mai puternic și mai priceput.
Șopârla a înțeles că tigrul se gândea la ceva necurat și i-a spus:
— Bine, să ne luăm la întrecere. Dar cine va începe primul? Tu sau eu?
— Eu voi începe! a răspuns tigrul.
— Bine! ș-a învoit șopârla.
— Așteaptă-mă jos la poalele muntelui. închide ochii, cască botul, iar eu mă voi târî spre tine de sus. Încearcă să mă apuci cu dinții.
Așa este mai bine s-a gândit tigrul, voi avea mai puțin de lucru. Voi sta jos și voi aștepta până când ea singură îmi va cădea în gură.
Tigrul a închis ochii, strângându-se tare. Și-a întins șira spinării și s-a așezat la poalele muntelui. Șopârla s-a cățărat pe munte, s-a strâns ghem și rotindu-se repede ca o roată și-a dat drumul la vale și a nimerit drept în gura tigrului.
Tigrul nici n-a avut timp să clipească și șopârla ajunsese în stomacul lui. Șopârla s-a zbătut în stomacul tigrului, i-a sfâșiat toate măruntaiele, apoi i-a perforat burta și a ieșit.
Așa a murit tigrul fără să mănânce măcar o șopârlă.
repovestită de Olga Stratulat-Roșca
Locuința din gura tigrului (povești chineze),
Editura Ion Creangă, București, 1979
Sfârșit
