Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Rezumate povesti si basme
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze
  • Povesti si Basme Turcesti
  • Fairy Tales and Bedtime Stories

​Înțeleptul din O Me San - poveste chinezească

​Citește povestea chinezească "Înțeleptul din O Me San". Citește basmul chinezesc "Înțeleptul din O Me San" în care este vorba despre un tânăr chinez foarte deștept pe nume Lyn Hsian, ce se afla în fața ultimului examen ce îi deschidea drumul către o funcție importantă. Pe drum el se întâlnește cu un înțelept care ăi spune că va lua examenul, dar când se va întoarce acasă, mama lui nu va mai fi.


Citește povestea chinezească "Înțeleptul din O Me San"
     Lyn Hsian era un tânăr bun și foarte dăruit de la natură. Școala și toate examenele le trecuse în chip desăvârșit și acum se afla dinaintea celui din urmă examen, care îi deschidea calea spre cele dintâi slujbe din țară. Tocmai de asta era în capitală și abia începuse examenul, când a întâlnit un înțelept, care sta pe lângă un izvor, înconjurat de multă lume doritoare de a-l întreba despre trecut și viitor. La multele întrebări ale celor de față, înțeleptul răspundea pe scurt. Când îl zări pe tânăr, îl salută de departe.
     — Inima ta este de prețuit. Poate că voiești să asculți ceva care te privește de-aproape?
     Tânărul îi răspunse afirmativ.
     — Fericirea ta e șubredă. Vei lua cu bine examenul și titlul de Dsuang-Yuan îți va fi hărăzit, dar când vei merge acasă după aceea, mama ta nu va mai fi în viață.
     Tânărul, care-și iubea mama mai mult ca orice pe lume, nu se rușină de lacrimile sale și zise hotărât:
     — Plec numaidecât să-mi văd mama!
     Liniștit, vorbi înțeleptul:
     — Soarta te va păsui să treci examenul început, unul de mai târziu însă, niciodată.
     Tânărul răspunse resemnat:
     — Crezi că lumea, cu toată a ei avuție și puternicie, are preț pentru mine, dacă eu îmi pierd mama? Ea voia să-mi iau examenul, eu voiam să-i fac o bucurie și să-i fiu mângâierea bătrânețelor. Ce-mi folosește toată strălucirea, dacă eu nu mai am mamă?
     Bătrânul înțelept clătină din cap, în timp ce scoase un leac din desaga lui:
     — Trimite-ți slujitorul să dea leacul acesta mamei tale! Ea te va aștepta încă șapte zile!
     Tânărul era totuși sigur că se va lăsa de examen, dar cu toate astea luă leacul mulțumind înțeleptului, căci o zi mai mult a mamei era pentru dânsul un veac de strălucire. Încălecă și, însoțit de slujitor, plecă spre casă.
     Peste puțin calul său se opri și în loc s-o ia înainte, o luă înapoi. Calul slujitorului mergea liniștit mai departe. Dar omul descălecă de cum văzu că domnul său, înădușit și înfricoșat, se opintea să nu piardă vremea.
     — Rogu-te, ia calul meu! El te va duce sigur la mama ta, îi zise slujitorul.
     Schimbară caii; totuși, după câteva clipe, calul junelui se opri, pe când celălalt, îndărătnicul de mai înainte, mergea fără greș mai departe.
     — Ceva ne stă împotrivă. Dă întâi examenul, încă mai e timp, uite că soarele apune! Întoarce-te, ultima zi de examen începe curând. Dacă l-ai trecut, calul te va duce grabnic spre casă. Dă-mi mie leacul, plec eu înainte!
     Tânărul se întoarse mâhnit, calul părea voios, fiindcă tot mai iute și mai iute se așternea acum drumului.
     După ce a luat examenul, tânărul încălecă din nou pe cal și porni grăbit, în neliniștea și grija pentru mama sa și cu teamă că iarăși calul ar putea fi nărăvaș. Totuși fu supus, numai că stăpânului său nu-i prea mergea bine călătoria asta: mereu își îndemna calul să meargă mai repede și, cum se lăsase seara, în loc să caute un han, își făcu vânt mai departe și o luă razna prin noapte.


​     La sărbătoarea toamnei din acel an, încă noaptea târziu oamenii mai erau pe stradă și, în veselia sărbătorii, nimeni nu lua seama la călărețul grăbit, cu atât mai puțin la tânărul prinț de Ming, care lua parte la acea sărbătoare și care de obicei era așa cu mare grijă păzit. Ciocnindu-se, prințul de Ming fu azvârlit de cal în apă și se înecă. Tânărul, cuprins de jale și cu totul zbuciumat, se învinovățea pe sine. Jelania lui era așa de mare, că nimeni nu se gândea să-l învinovățească. În această încurcătură se ivi înțeleptul și zise mulțimii:
     — Lăsați-l să călătorească la mama sa, care-i pe moarte!
     Tânărul se lupta cu deznădejde, între datoria de a se înfățișa la judecată și iubirea către mama-i bolnavă. Tot zbuciumul sufletesc i-l vedea înțeleptul. Se apropie și-i zise, liniștindu-l:
     — Du-te cât poți de repede acasă și vino mai târziu la mine!
     Privirea binevoitoare a înțeleptului îl liniști și așa călări mai departe.
     Când sosi la maică-sa, în loc de o bolnavă, al cărei chip îl urmărise așa de mult, găsi o femeie veselă și sănătoasă. Copleșit de fericire, căzu în genunchi. Maică-sa îl primi cu bucurie și zise:
     — Vestea că tu vii de departe mi-a adus alinare sufletului.
     Multă vreme tăcu tânărul, căci se gândea la calul nărăvaș și la tânărul prinț, care din vina lui murise. Se hotărî să se ducă pe muntele sacru, să-și caute leac pentru durere. Prinse a-i povesti mamei sale pățania și-i spuse că e hotărât să-l caute pe înțelept. Maică-sa, liniștită și voioasă acum că i se întorsese băiatul, păli când află ce voia să facă; știu din acel moment că nu avea să-l mai vadă alături niciodată.
     Plecă deci tânărul. Zi și noapte mergea. Nu simțea nici sete, nici căldură și nici pietrele de pe drum. Chipul mamei sale îi era dinaintea ochilor și în inimă. Vina îl apăsa și, cu cât era mai mare mustrarea de cuget, cu atât mai mare era dorul de bătrânul înțelept. Îl găsi tot la izvor, înconjurat de mulțime. Tânărul se apropie sfios și bătrânul înțelept, simțind zbuciumarea lui, îi vorbi simplu:
     — Merg cu tine!
     Tânărul abia cuteză a glăsui. Și așa, mergeau tăcuți mai departe, abia mai simțind ce se petrece în jur. Muntele O Me San se zărea în depărtare.
     Apoi tânărul rămase singur pe munte. Întunericul adânc, norii grei și fulgerele îl împresurau din toate părțile, apele vijelioase îl năpădeau, dar el nu tremura. Tigri și leoparzi sângeroși voiau să-l sfâșie. Simțea răsuflarea lor fierbinte în față. El stătea neclintit.
     Fete neînveșmântate, frumoase ca rozele înmiresmate, se alintau pe lângă dânsul. Ele nu-l ademeniră. Iasme îl înfricoșau și-l chinuiau. El nu le luă în seamă. Atunci sufletul lui se liniști. Bătrânul înțelept apăru lângă el și-i vorbi blând:
     — Tu ai învins; chinurile durerii și ale ispitei nu te-au atins.
     — Mă voi întoarce după ce mă voi fi înfățișat judecătorului, răspunse tânărul. Prin goana mea nebună am ucis un om; știu că trebuie să ispășesc pedeapsa.
     Atunci înțeleptul frânse o nuia de bambus uscat și i-o dădu, zicându-i:
     — Privește această nuia! A murit pentru tine! Îngroap-o, prin asta arată-ți recunoștința! Să știi: o faptă rea, care se întâmplă fără voie, nu e un păcat! Altă dată să iei aminte, în orice împrejurare, la ce se petrece în jurul tău.

repovestită de Iulia Murnu
Povești nemuritoare nr. 25 (1983) și 31 (1997), Editura Ion Creangă, București
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.