Povești, povestiri și basme pentru copii
  • Home
  • Autori
  • Povesti
    • Printese
    • Animale
    • Povesti copii 3, 4, 5 si 6 ani
  • Ultimele
  • Contact
  • Cartea cu Apolodor - Gellu Naum
  • Rezumate povesti si basme
  • Micul Print de Antoine de Saint-Exupery - cap 1, 2, 3, 4, 5
  • Povești rusești
  • Povesti vietnameze
  • Povesti indoneziene
  • Povesti indiene
  • Basme si Povesti Chinezesti
  • Povesti de Craciun
    • Poveste de Craciun de Charles Dickens
  • Basme si povesti japoneze

​Călugărul pedepsit - poveste scurtă chinezească

​Citește online povestea chinezească de citit pentru copii în română "Călugărul pedepsit". Citește basmul chinezesc "Călugărul pedepsit" în care este vorba despre un călugăr căruia îi plăcea de nevasta unui țăran din sat. Când l-a văzut pe om lucrând la câmp, călugărul s-a apropiat de el și a început să-l încânte cu viața de călugăr, vrând astfel să-l determine să se ducă la mănăstire. Țăranul l-a crezut și s-a dus acasă pentru a-i spune soției hotărârea lui.


Citește povestea chinezească "Călugărul pedepsit"
​Unui călugăr i-a plăcut odată nevasta unui țăran. Și iată că venind primăvara, țăranul s-a dus să pună răsaduri pe câmp și călugărul s-a apropiat de el. A păstrat un timp tăcere, cum se spune: „băgând mâinile în mâneci și privind dintr-o parte”, iar apoi a spus:
— Fiule, cum poți trei, chiar patru luni la rând să-ți faci bătături, lucrând la câmp? Este foarte greu. Cât de ușoară este viața călugărilor, care citesc din cartea de rugăciuni, trag clopotul și umblă unde vor. Bine mai trăim noi în mânăstiri mari, înalte, nu ca muritorii de rând, noi suntem mai aproape de cer și mai departe de pământ. 
Țăranul l-a ascultat pe călugăr și s-a gândit: „Într-adevăr, au o viață bună” și s-a hotărât să se facă și el călugăr.
Cum s-a întors acasă, i-a povestit soției despre hotărârea sa, care, când a auzit că i-a venit soțului ideea să se călugărească a început să-l certe.
— Bătrân prost ce ești! Dacă ai să te faci călugăr vei avea de suferit. Va trebui să stai zile întregi închis în chilie. Vei putea sta într-un loc fără să ai treabă? Ai văzut cum mănâncă călugării plăcintele, dar n-ai văzut cum îi tund. Scoate-ți din cap prostia asta.
„Nevasta are dreptate” s-a gândit țăranul și i-a trecut pofta de călugărie. A doua zi s-a dus din nou la câmp. Spre amiază, nevasta a luat de ale mâncării: o ceașcă de supă de orez, găluște și s-a dus la bărbatul ei la câmp. S-au așezat pe hat și au început să mănânce.
Călugărul când a văzut cum stă țăranul cu nevasta nu mai putea de ciudă. O dorea din ce în ce mai mult pe nevasta țăranului. A trecut pe lângă ei o dată, de două ori, iar femeia nici n-a întors capul spre el. Țăranul însă a observat cum se uita călugărul la frumoasa lui soție și îndată și-a dat seama ce gânduri are. A hotărât să-i dea o lecție bună.
Au terminat prânzul. Nevasta a pus ceștile și bețișoarele în coș și s-a dus acasă. Iar călugărul, cum s-a depărtat femeia, s-a apropiat de țăran.
— Ieri ți-am povestit despre viața călugărilor, ce ai hotărât?
— Eu sunt gata, dar nevasta nu mă lasă. Dacă m-aș face negustor n-ar avea nimic împotrivă, a răspuns țăranul.
— Sigur, apucă-te de negustorie, a prins din zbor ideea călugărul.
— Dar n-am bani.
— Am să-ți împrumut eu bani fără dobândă. Vei câștiga și-mi vei da datoria înapoi. Dacă vrei să te faci negustor, cel mai bun lucru este să deschizi o prăvălie cu mărunțișuri. Este o afacere bună, numai du-te mai repede după marfă.
— Ești gata să-mi împrumuți bani, s-a bucurat țăranul. Îți mulțumesc mult. Dar când vei putea să mi-i împrumuți?
Călugărul s-a gândit că dorința lui cea mare se poate împlini în curând și a hotărât să se grăbească.
— Treaba văd că este grabnică. Nu poate fi amânată. Chiar acum mă duc după bani și ți-i voi aduce.
Țăranul a mai sădit câteva tufe și s-a dus repede spre casă. Nici n-au terminat bine masa și a și intrat călugărul, care i-a dat două sute de iuani de argint. Țăranul l-a invitat să intre și i-a spus soției să pregătească ceaiul. Soția și-a dat seama de gândurile călugărului și a vrut să-și ajute bărbatul.
Se uita șăgalnic la călugăr, iar lui i se topea inima de bucurie.


— Am vorbit cu nevasta, i-a spus țăranul. Ea n-are nimic împotrivă. Mâine dis-de-dimineață plec la drum și peste o lună mă voi întoarce și-ți voi înapoia toată suma cu mii de mulțumiri.
— Nu este nevoie de mulțumiri. Ce, între prieteni este nevoie de asemenea ceremonii? 
Curând călugărul și-a luat rămas bun și a plecat. Nevasta i-a ajutat bărbatului să-și strângă lucrurile și abia s-a luminat de ziuă și țăranul a plecat de acasă. În aceeași seară, călugărul, lăsând la o parte toate treburile, s-a dus la nevasta țăranului. Stăteau și vorbeau veseli. Călugărul aștepta momentul potrivit ca să înceapă să vorbească despre sentimentele sale. Dar când i se părea că ar putea, femeia devenea atât de serioasă, încât după cum se spune: „i se muiau oasele și-i slăbeau mușchii” și cuvintele i se opreau în gât. Apoi femeia l-a luat pe călugăr de mână și l-a dus sus. În sfârșit, un prilej bun, gândea călugărul, gata s-o îmbrățișeze, dar deodată s-a auzit cineva bătând la poartă. Călugărul tremura de frică și a priceput că este țăranul. Femeia i-a poruncit să se ascundă repede în lada goală pentru orez. În lada de orez în ultimul timp stătuseră niște crengi țepoase. Spinii au înțepat trupul gras al călugărului, dar el nu îndrăznea să scoată un sunet.
Femeia între timp a coborât, a deschis poarta și împreună cu soțul ei s-a urcat în camera cu pricina.
— Barca cu care mergeam s-a scufundat, de aceea am fost nevoit să mă întorc, iar pe drum m-au atacat hoții și mi-au luat cei două sute de iuani, pe care mi i-a împrumutat călugărul. Ce ghinion! Mai bine voi lucra ca și mai înainte la câmp. Numai ce să mă fac cu datoria? A! Știi ce m-am gândit? Am să-i dau această ladă cu orez.
Și soții au dormit liniștiți. Numai atunci și-a dat seama călugărul ce au pus ei la cale. Toată noaptea s-a chinuit în ladă, iar dimineața țăranul a chemat doi novici de la mânăstire și i-a rugat să ia lada ca plată pentru datoria pe care o aveau de dat călugărului.
Novicii au trecut un băț prin inelul de pe capacul lăzii, au ridicat-o și îndoindu-se sub greutatea ei au dus-o la mânăstire. Lada se clătina pe băț. Numai atunci când novicii s-au apropiat de mânăstire au auzit pe cineva strigând înăuntru:
— Nu împingeți! Mă doare. Of, of, of. Deschideți mai repede!
Novicii au ridicat în grabă capacul și nu mică le-a fost mirarea când au văzut în ladă pe călugăr, plin de vânătăi și ciuruit de spini.

repovestită de Olga Stratulat
Povești nemuritoare nr. 21, Editura Ion Creangă, București, 1978
Sfârșit


​Citește mai multe basme și povești chinezești

Arborele de ceai verde
„Așa este!”
Aupan și San-lu
Avandi istețul
Banditul și Cotonogeală
Barca de trestie
Bărbatul cel tont
Bătrânul grădinar și Zâna Florilor
Bățul cu cap de taur
Bâta răzbunării
Bivolul isteț
Boierul cu nasul lung
Bujorul de munte
Calul pierdut
Călugărul pedepsit
Călugărul și școlarul
Cântecul de dragoste
Ceaiul „Fântâna Dragonului”
Cel mai frumos bărbat
Cele două curcubeie
Cele două fete „urâte”
Cele douăsprezece luni
Cinci ouă tari
Cine are burta spartă?
Cocorii
Cocostârcul galben
Comoara
Copilul din lemn de scorțișoară
Corabia prețioasă
Coșul cu cicade
Crapul fermecat
Cum a fost furată vaca
Cum a fost pedepsită cumătră vulpe
Cum a făcut rost A-san de bunătăți pentru anul nou
Cum s-a sfădit pasărea cu peștele
Cum s-a tras cu arcul în lună
Curcubeul în cinci culori
Darul vulpii
De ce răsare soarele când cântă cocoșul
Doi frați și aurul
Domnul Dung-со și lupul
Două răspunsuri la o întrebare
Duhul fructului de ginkgo
Duhul scorpionului
Fata din tablou
Feciorul și fantoma
Femeia cea frumoasă
Femeia și maimuțele
Fetele din oglinzi
Floarea Țan Tzî
Frații Liu
Fricosul
Friptura lui Su Tungpo
Găleata spartă
Ghitara
Gluma proastă
Grădina zeiței de jad
Iepurele biruitor
Iepurele judecător
Iubitorul florilor
Izvorul tigrilor
Îmblânzirea apei de către Gun și Yu
Împăratul care călătorea prin munți
În căutarea soarelui
În orchestra imperială
Între cincizeci și o sută de pași
Înșelătorul pedepsit
Înțeleptul din O Me San
Judecata evantaielor
Lăcomia maimuței
Leac pentru nemurire
Legenda zilei îndrăgostiților din China
Locuința din gura tigrului
Lupul care nu mănâncă oi
Lupul, vulpea și iepurele
Maimuțele și castanele
Maimuțele și lăcustele
Maimuțele și lăcustele
Malî și fiul ei caută soarele
Mamă de vânzare
Marele zid Chinezesc
Mânzul
Melodia păsării Foenix
Metamorfoza
Mireasa de lut
Mireasa zeului stăpân al Râului Galben
Monumentul cu prunișor
Muntele de aramă
Muntele Zânei Cocorilor
Nandi
Negustorul și șarpele
Nu știe să frigă carnea…
Nurorile din oglinzi
O călătorie ciudată
Omul de piatră
Pasărea de aur și duhul pădurii
Pasărea Fericirii
Pasărea Foenix
Păstorul A Ni-gi
Păsările nevăzute
Penelul fermecat
Peștele cumetrei Sung
Phoenixul cu două capete
Piatra lui Hai Li-pu
Piatra lunii
Pisica și râsul
Pisica, tigrul și șoarecele
Plăcinta
Podul așteptării
Podul pisicii
Porcul alb
​Poveste fără sfârșit
​Povestea casei
Povestea despre Regele cerealelor și cele cinci cereale
Povestea izvorului roșu
Povestea Privighetorii
Povestea vânătorului
Praful de aur
Prefectul județului a desenat un tigru
Prima impresie
Prințesa și păstorul
Prostul lacom
Purtând măgarul pe umeri
Răspunsul potrivit
Răzbunarea iepurelui
Rândunica gureșă
Scoica și barza
Spintecătorul de dragoni
Spiritul vulpii
Sticluța de jad
Surorile gemene
Șase frați
Șiretenia câinelui
Șoarecele de munte și șoarecele de oraș
Șoricelul de aur
Tabloul cel din mătase țesut
Tabloul fermecat
Tabloul fermecat - altă versiune
Tânărul împărat și fata înțeleaptă
Templul din nori
Tigru care caută un maestru
Tigrul îngâmfat
Tigrul și broasca
Tigrul și vulpea
Tigrul și șopârla
Traista cu minuni
Trei frați
Trei-Tăișuri
Turta pictată
Un ajutor dat la timp
Un om nelecuit
Un schimb bun
Un tratament eficace
Unchiașul cu toba de aramă
Vasele Carului Mare
Vasul fermecat
Viteazul Balin
Voi muri cu numai două zile înainte de moartea dumneavoastră
Voinicul și tigrii
Vulpea și broasca țestoasă
Vulpea, maimuța, iepurele și calul
Vulturul și pustiul
Zeița care-și caută bărbatul
Zeița florii de păr
Zgârcitul și cei trei calici
Zoreaua nestemată

Povesti de: FRATII GRIMM - CREANGA - EMINESCU - SLAVICI - ANDERSEN - ISPIRESCU - DELAVRANCEA - FILIMON - ​​​​​​TOLSTOI - ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​GÂRLEANU - ​​​MITRU - PERRAULT​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​  ​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​​
Powered by Create your own unique website with customizable templates.