Scatiul - poveste de Lev Tolstoi (Scatiul în colivie)
Citește online povestea pentru copii "Scatiul" scrisă de scriitorul rus Lev Tolstoi. Citește basmul pentru copii "Scatiul în colivie" în care este vorba despre copilul numit Serioja, care de ziua lui a primit diferite daruri. Cadoul care i s-a părut cel mai frumos a fost o capcană de prins păsări, cu ajutorul căreia reușește să prindă un scatiu pe care îl bagă în colivie.
Citeste povestea "Scatiul"
De ziua ei, Serioja a primit tot felul de daruri: titirezuri, cai, poze … Insa cel mai de pret dintre toate darurile a fost capcana de prins pasari, pe care i-a daruit unchiul sau. Capcana era facuta dintr-o rama inca era prinsa o plasa, cu o scandurica deasupra. Pe scandurica se presara seminte si capcana se punea afara. Cand vreo pasare se aseza pe scandurica, scandura se intorcea si pasarea se prindea in capcana. S-a bucurat mult Serioja si a alergat s-o arate mamei.
- Nu-mi place jucaria asta, i-a spus mama. Ce-ti trebuie tie pasarele? De ce sa le chinui?
- Am sa le pun in colivii. Ele au sa cante, iar eu am sa le dau de mancare.
Apoi, Serioja a facut rost de seminte, le-a presarat pe scandurica si a asezat plasa in gradina. Aici a stat mult si a tot asteptat sa vina pasarelele. Insa pasarilor le este frica de dansul si nu se apropiau de plasa. Atunci, Serioja s-a dus la masa si a lasat capcana in gradina. Dupa masa, cand s-a uitat, capcana era inchisa, iar in plasa se zbatea o pasarica. Serioja s-a bucurat, a prins pasarea si a dus-o in casa.
- Mama! Uite! Am prins o pasarica. Nu-i asa ca-i o privighetoare? Vai, cum ii bate inima!
- E un scatiu, a spus mama. Baga de seama, nu-l chinui. Ai face mai bine sa-i dai drumul.
- Ba nu, am sa-i dau apa si mancare.
Serioja a pus scatiul in colivie si doua zile la rand i-a resarat semninte, i-a schimbat apa si i-a curatat colivia. A treia zi a uitat de scatiu si nu i-a mai schimbat apa. Mama l-a dojenit:
- Vezi, ai si uitat de scatiu! Mai bine da-i drumul!
- Ba nu, de-acum inainte n-am sa mai uit. Chiar acum ii pun apa si ii curat colivia.
- Nu-mi place jucaria asta, i-a spus mama. Ce-ti trebuie tie pasarele? De ce sa le chinui?
- Am sa le pun in colivii. Ele au sa cante, iar eu am sa le dau de mancare.
Apoi, Serioja a facut rost de seminte, le-a presarat pe scandurica si a asezat plasa in gradina. Aici a stat mult si a tot asteptat sa vina pasarelele. Insa pasarilor le este frica de dansul si nu se apropiau de plasa. Atunci, Serioja s-a dus la masa si a lasat capcana in gradina. Dupa masa, cand s-a uitat, capcana era inchisa, iar in plasa se zbatea o pasarica. Serioja s-a bucurat, a prins pasarea si a dus-o in casa.
- Mama! Uite! Am prins o pasarica. Nu-i asa ca-i o privighetoare? Vai, cum ii bate inima!
- E un scatiu, a spus mama. Baga de seama, nu-l chinui. Ai face mai bine sa-i dai drumul.
- Ba nu, am sa-i dau apa si mancare.
Serioja a pus scatiul in colivie si doua zile la rand i-a resarat semninte, i-a schimbat apa si i-a curatat colivia. A treia zi a uitat de scatiu si nu i-a mai schimbat apa. Mama l-a dojenit:
- Vezi, ai si uitat de scatiu! Mai bine da-i drumul!
- Ba nu, de-acum inainte n-am sa mai uit. Chiar acum ii pun apa si ii curat colivia.
Serioja a varat mana in colivie si a inceput sa o curete: scatiul, speriat, se zbatea, lovindu-se de gratii. Dupa ce a ispravit treaba, baiatul s-a dus dupa apa.mama baga de seama ca el a uitat sa inchisa usita coliviei si a strigat dupa el:
- Serioja, inchide colivia, ca zboara, si daca se izbeste se prapadeste pasarica ta.
Dar n-apucase mama sa-si sfarseasca vorba, ca scatiul gasise usita. Bucuros, isi desfacu aripioarele si zbura prin odaie, spre fereastra. N-a vazut insa geamul, s-a izbit in sticla si a cazut pe pervaz.
Serioja a luat in graba pasarica si a pus-o in colivie. Scatiul nu murise inca, dar zacea cu fata in jos, cu aripile desfacute si rasufla greu. Serioja l-a privit multa vreme, apoi a inceput sa planga.
- Mama, ce sa fac acuma?
- Acum nu mai poti face nimic.
Toata ziua Seroja nu s-a mai miscat de langa colivie, mereu cu ochii la scatiu. Iar scatiul zacea tot asa cu fata in jos, rasufland greu si repede. Cand Serioja s-a dus la culcare, scatiul mai traia inca, insa multa vreme copilul n-a putut dormi. Cand inchidea ochii, ii aparea in gand scatiul, intins jos, abia sufland. Dimneata, cand s-a apropiat de colivie, a gasit scatiul cu fata in sus, cu labutele chircite, teapan.
De atunci, Serioja n-a mai prins niciodata pasarele.
- Serioja, inchide colivia, ca zboara, si daca se izbeste se prapadeste pasarica ta.
Dar n-apucase mama sa-si sfarseasca vorba, ca scatiul gasise usita. Bucuros, isi desfacu aripioarele si zbura prin odaie, spre fereastra. N-a vazut insa geamul, s-a izbit in sticla si a cazut pe pervaz.
Serioja a luat in graba pasarica si a pus-o in colivie. Scatiul nu murise inca, dar zacea cu fata in jos, cu aripile desfacute si rasufla greu. Serioja l-a privit multa vreme, apoi a inceput sa planga.
- Mama, ce sa fac acuma?
- Acum nu mai poti face nimic.
Toata ziua Seroja nu s-a mai miscat de langa colivie, mereu cu ochii la scatiu. Iar scatiul zacea tot asa cu fata in jos, rasufland greu si repede. Cand Serioja s-a dus la culcare, scatiul mai traia inca, insa multa vreme copilul n-a putut dormi. Cand inchidea ochii, ii aparea in gand scatiul, intins jos, abia sufland. Dimneata, cand s-a apropiat de colivie, a gasit scatiul cu fata in sus, cu labutele chircite, teapan.
De atunci, Serioja n-a mai prins niciodata pasarele.
Sfarsit
Citește și alte povești și basme de Lev Tolstoi
|
|
|
|
Povesti de: FRATII GRIMM CREANGA EMINESCU SLAVICI ANDERSEN ISPIRESCU DELAVRANCEA FILIMON TOLSTOI
