Sâmburele - poveste de Lev Tolstoi
Citește online povestea pentru copii "Sâmburele" scrisă de Lev Tolstoi. Citeste basmul Sâmburele în care este vorba despre băiețelul Vania care până acum nu mai mâncase prune. El prinde momentul potrivit si fură una din prine și o mănâncă imediat.
Citește povestea "Sâmburele"
Mama a cumpărat prune ca să le dea copiilor după masa de prînz şi le-a aşezat pe o farfurie.
Vania, care nu mai mîncase pînă atunci prune, le tot mirosea de zor. Tare-i mai plăcea cum miros şi tare-ar mai fi vrut să le guste! Tot dîndu-le aşa tîrcoale, băieţelul pîndi clipa cînd nu era nimeni în odaie şi, nemaiputîndu-se stăpîni, înhăţă o prună şi o mîncă pe furiş.
Cînd s-a apropiat ora prînzului, mama a numărat prunele şi văzînd că lipseşte una, i-a spus tatălui.
Stăteau cu toţii la masă şi tatăl a întrebat:
— Ia să-mi spuneţi, copii. Nu cumva a mîncat cineva din voi o prună?
— Nu, au răspuns copiii în cor.
Vania, roşu ca un rac, a spus şi el:
— Nu, n-am mîncat-o eu!
— Că unul din voi a mîncat pe ascuns o prună, a mai spus tata, nu-i frumos deloc, dar nu despre asta-i vorba. Nenorocirea-i alta. Fiecare prună are înăuntru un sîmbure. Şi dacă cineva nu ştie cum să le mănînce şi înghite sîmburele, a doua zi moare. De asta mi-e frică.
Atunci Vania, galben la faţă, a zis repede:
— Ba nu, că sîmburele l-am aruncat pe fereastră.
Toţi au izbucnit în rîs, iar Vania a început să plîngă.
Vania, care nu mai mîncase pînă atunci prune, le tot mirosea de zor. Tare-i mai plăcea cum miros şi tare-ar mai fi vrut să le guste! Tot dîndu-le aşa tîrcoale, băieţelul pîndi clipa cînd nu era nimeni în odaie şi, nemaiputîndu-se stăpîni, înhăţă o prună şi o mîncă pe furiş.
Cînd s-a apropiat ora prînzului, mama a numărat prunele şi văzînd că lipseşte una, i-a spus tatălui.
Stăteau cu toţii la masă şi tatăl a întrebat:
— Ia să-mi spuneţi, copii. Nu cumva a mîncat cineva din voi o prună?
— Nu, au răspuns copiii în cor.
Vania, roşu ca un rac, a spus şi el:
— Nu, n-am mîncat-o eu!
— Că unul din voi a mîncat pe ascuns o prună, a mai spus tata, nu-i frumos deloc, dar nu despre asta-i vorba. Nenorocirea-i alta. Fiecare prună are înăuntru un sîmbure. Şi dacă cineva nu ştie cum să le mănînce şi înghite sîmburele, a doua zi moare. De asta mi-e frică.
Atunci Vania, galben la faţă, a zis repede:
— Ba nu, că sîmburele l-am aruncat pe fereastră.
Toţi au izbucnit în rîs, iar Vania a început să plîngă.
Sfârșit
Citește alte povești de Lev Tolstoi
Povesti de: FRATII GRIMM CREANGA EMINESCU SLAVICI ANDERSEN ISPIRESCU DELAVRANCEA FILIMON TOLSTOI
