Cocoșul de munte și vulpea - poveste scurtă de Lev Tolstoi
Citește online povestea scurtă pentru copii "Cocoșul de munte și vulpea" scrisă de scriitorul rus Lev Tolstoi. Citește povestirea pentru copii "Cocoșul de munte și vulpea" în care este vorba despre un cocoș de munte care stătea liniștit într-un copac. Deodată apare o vulpe care îi spune că l-a auzit cântând și vrea să-l mai asculte și să vadă ce mai face.
Citește povestea scurtă "Cocoșul de munte și vulpea"
Un cocoş de munte şedea în copac. Vulpea veni sub copac şi îi spuse:
Bun găsit, cocoşel frumuşel şi prieten al meu. De cum am auzit al tău glăscior am şi luat-o încoace la picior, ca să văd cum o mai duci.
- Mulţumesc pentru vorbă bună, răspunse cocoşul de munte.
Vulpea se prefăcu că nu aude, şi spuse:
- Zis-ai ceva, că n-aud nimic? Ai face bine, cocoşel frumuşel şi prieten al meu, să cobori colo-n iarbă să te mai preumbli şi să schimbăm o vorbă-două împreună, că aşa nu te prea aud din copacul acela.
Cocoşul de munte răspunse:
- Frică mi-i să cobor în iarbă. Pentru noi, păsările, e cu primejdie să umblăm pe pămînt.
- Nu cumva ţi-i frică de mine? întrebă vulpea.
Dacă nu de tine, de alte fiare mi-e frică, răspun¬se cocoşul de munte. Sînt tot felul de fiare.
Să nu-ţi mai fie frică, cocoşel frumuşel şi prie¬ten al meu, că, uite, a apărut de curînd un ucaz, precum că se face pace pe întreg pămîntul. De acum fiarele nu s-or mai sfîşia între ele.
- Asta e bine, spuse cocoşul de munte, că uite, văd nişte cîini grăbind încoace. Dacă era ca înainte vreme, ar fi trebuit să-ţi iei tălpăşiţa, dar dacă-i aşa cum spui, n-ai de ce te teme.
Auzind de cîini, vulpea ciuli urechile şi se pregăti
Pai de ce fugi? o întrebă cocoşul de munte, doar a apărut ucazul, cîinii n-or să se atingă de tine.
- Mai ştii?! Poate n-au auzit încă de ucaz. Si o tuli de îndată.
Bun găsit, cocoşel frumuşel şi prieten al meu. De cum am auzit al tău glăscior am şi luat-o încoace la picior, ca să văd cum o mai duci.
- Mulţumesc pentru vorbă bună, răspunse cocoşul de munte.
Vulpea se prefăcu că nu aude, şi spuse:
- Zis-ai ceva, că n-aud nimic? Ai face bine, cocoşel frumuşel şi prieten al meu, să cobori colo-n iarbă să te mai preumbli şi să schimbăm o vorbă-două împreună, că aşa nu te prea aud din copacul acela.
Cocoşul de munte răspunse:
- Frică mi-i să cobor în iarbă. Pentru noi, păsările, e cu primejdie să umblăm pe pămînt.
- Nu cumva ţi-i frică de mine? întrebă vulpea.
Dacă nu de tine, de alte fiare mi-e frică, răspun¬se cocoşul de munte. Sînt tot felul de fiare.
Să nu-ţi mai fie frică, cocoşel frumuşel şi prie¬ten al meu, că, uite, a apărut de curînd un ucaz, precum că se face pace pe întreg pămîntul. De acum fiarele nu s-or mai sfîşia între ele.
- Asta e bine, spuse cocoşul de munte, că uite, văd nişte cîini grăbind încoace. Dacă era ca înainte vreme, ar fi trebuit să-ţi iei tălpăşiţa, dar dacă-i aşa cum spui, n-ai de ce te teme.
Auzind de cîini, vulpea ciuli urechile şi se pregăti
Pai de ce fugi? o întrebă cocoşul de munte, doar a apărut ucazul, cîinii n-or să se atingă de tine.
- Mai ştii?! Poate n-au auzit încă de ucaz. Si o tuli de îndată.
Sfârșit
Citește și alte povești de Lev Tolstoi
|
|
|
|
Povesti de: FRATII GRIMM CREANGA EMINESCU SLAVICI ANDERSEN ISPIRESCU DELAVRANCEA FILIMON TOLSTOI
