Frumoasa și bestia - poveste de adormit copii pe scurt
Citește online povestea pentru copii în română "Frumoasa și bestia", o poveste de adormit copii de 3, 4, 5, și 6 ani. Citește basmul "Frumoasa și bestia" în care este vorba despre un negustor bătrân care avea o fată ce se numea Frumoasa. Ea îi ceruse tatălui său să-i aducă niște trandafiri și când acesta se întorcea acasă vede o grădină și se hotărăște să culeagă câteva flori pentru fată. Când culegea florile, bărbatul vede că în spatele lui a apărut o bestie cu cap de leu și coarne de taur.
Citește și povestea originală scrisă de Jeanne-Marie LePrince de Beaumont
Citește și povestea originală scrisă de Jeanne-Marie LePrince de Beaumont
Citește povestea scurtă "Frumoasa și bestia"
A fost odată un negustor bătrân care se întorcea acasă dintr-o lungă călătorie. El avea o fată pe nume Frumoasa, care nu-i ceruse să-i aducă bijuterii sau haine nemaivăzute, ci doar trandafiri, florile ei preferate. Aşa că negustorul se opri într-o grădină întâlnită în drum, unde creşteau minunatele flori, cu gând să culeagă câteva şi să i le ducă fetei sale. Apucă să rupă patru trandafiri şi când vru să mai ia unul, omul se pomeni ridicat în aer de un monstru cu cap şi colţi de leu şi coarne de taur.
— Astea-s florile mele! strigă la el Bestia, cu glas tunător.
— Iertare, rogu-te! rosti omul, tremurând de frică. Am luat trandafirii pentru fiica mea, Frumoasa.
— Bine, am să-ţi cruţ viaţa şi o să te las să mergi acasă, spuse Bestia, doar dacă mi-o vei trimite pe fiica ta, ca să trăiască alături de mine aici, la castel.
Cum nu avea altă scăpare, bietul negustor ajuns acasă, cu inima grea, îi povesti fetei păţania de pe drum. Iar ea, ascultătoare, plecă la castelul Bestiei... Nu mică-i fu mirarea să afle că Bestia, în ciuda chipului hâd şi fioros, era tare bună la suflet, ba chiar avea purtări alese!
Frumoasa şi Bestia petrecură multă vreme împreună. Iar într-o zi, Bestia o întrebă pe Frumoasa:
— N-ai vrea să-mi fii soţie?
— O, nu! spuse ea, pe cât de mirată, pe-atât de înfiorată. Ai chipul hâd, dar un suflet bun şi purtări alese. Cu toate astea, nu cred că m-aş putea mărita vreodată cu tine!
Vorbele fetei avură darul să-l întristeze şi să-l îndepărteze de ea, pentru ca mai apoi să tragă să moară de nefericit ce era.
Când îl văzu în starea aceea, Frumoasa izbucni în plâns.
— Bestie, îi spuse ea printre lacrimi, te rog, nu muri... Te iubesc aşa cum eşti!
De cum îi ajunseră la urechi vorbele acelea mângâietoare, Bestia se preschimbă într-un preafrumos prinţ!
— Cu dragostea ta ai izbutit să alungi blestemul aruncat asupră-mi de o vrăjitoare, care m-a prefăcut într-un monstru, îi spuse flăcăul cel chipeş.
Apoi, luându-i delicat mâna şi punându-i pe deget un inel de aur, o întrebă:
— Acum vrei să fii soţia mea?
— Desigur, dragul meu prinţ! spuse fericită frumoasa fată.
Curând, cei doi tineri se căsătoriră, iar fericirea lor se răsfrânse asupra întregului ţinut!
— Astea-s florile mele! strigă la el Bestia, cu glas tunător.
— Iertare, rogu-te! rosti omul, tremurând de frică. Am luat trandafirii pentru fiica mea, Frumoasa.
— Bine, am să-ţi cruţ viaţa şi o să te las să mergi acasă, spuse Bestia, doar dacă mi-o vei trimite pe fiica ta, ca să trăiască alături de mine aici, la castel.
Cum nu avea altă scăpare, bietul negustor ajuns acasă, cu inima grea, îi povesti fetei păţania de pe drum. Iar ea, ascultătoare, plecă la castelul Bestiei... Nu mică-i fu mirarea să afle că Bestia, în ciuda chipului hâd şi fioros, era tare bună la suflet, ba chiar avea purtări alese!
Frumoasa şi Bestia petrecură multă vreme împreună. Iar într-o zi, Bestia o întrebă pe Frumoasa:
— N-ai vrea să-mi fii soţie?
— O, nu! spuse ea, pe cât de mirată, pe-atât de înfiorată. Ai chipul hâd, dar un suflet bun şi purtări alese. Cu toate astea, nu cred că m-aş putea mărita vreodată cu tine!
Vorbele fetei avură darul să-l întristeze şi să-l îndepărteze de ea, pentru ca mai apoi să tragă să moară de nefericit ce era.
Când îl văzu în starea aceea, Frumoasa izbucni în plâns.
— Bestie, îi spuse ea printre lacrimi, te rog, nu muri... Te iubesc aşa cum eşti!
De cum îi ajunseră la urechi vorbele acelea mângâietoare, Bestia se preschimbă într-un preafrumos prinţ!
— Cu dragostea ta ai izbutit să alungi blestemul aruncat asupră-mi de o vrăjitoare, care m-a prefăcut într-un monstru, îi spuse flăcăul cel chipeş.
Apoi, luându-i delicat mâna şi punându-i pe deget un inel de aur, o întrebă:
— Acum vrei să fii soţia mea?
— Desigur, dragul meu prinţ! spuse fericită frumoasa fată.
Curând, cei doi tineri se căsătoriră, iar fericirea lor se răsfrânse asupra întregului ţinut!
Sfârșit
