Bucle aurii și cei trei urși - poveste scurtă pt copii
Citește online povestea scurtă pentru copii "Bucle aurii și cei trei urși". Citește basmul "Bucle-aurii și cei trei ursuleți" în care este vorba despre o fetiță cu păr auriu care trecând prin pădure dă peste casa unei familii de urși. Fără să știe că acolo trăiesc ursuleții, fetița cu bucle aurii intră în casă și mănâncă mâncarea din castronul cel mic.
„Bucle Aurii și cei Trei Urși” este o poveste foarte îndrăgită despre o fetiță curioasă care se rătăcește în pădure. Ea găsește o căsuță și intră, deși nu are voie! Acolo, fetița gustă din cele trei boluri de terci și încearcă scaunele și paturile, descoperind că unul este perfect.
Spre deosebire de povestea Cei Trei Urși a lui Lev Tolstoi, aici fetița are părul auriu și urșii nu au neapărat nume, ci sunt cunoscuți după mărimea lor. Ambele povești ne învață cât de important este să nu intrăm în casa altora!
„Bucle Aurii și cei Trei Urși” este o poveste foarte îndrăgită despre o fetiță curioasă care se rătăcește în pădure. Ea găsește o căsuță și intră, deși nu are voie! Acolo, fetița gustă din cele trei boluri de terci și încearcă scaunele și paturile, descoperind că unul este perfect.
Spre deosebire de povestea Cei Trei Urși a lui Lev Tolstoi, aici fetița are părul auriu și urșii nu au neapărat nume, ci sunt cunoscuți după mărimea lor. Ambele povești ne învață cât de important este să nu intrăm în casa altora!
Citește povestea "Bucle aurii și cei trei urși"
Au fost odată trei urşi care trăiau fericiţi într-o căsuţă din pădure. Într-o dimineaţă, pentru micul dejun, Ursoaica pregăti nişte ovăz fiert în lapte. Umplu apoi câte un castron pentru fiecare: pentru Urs, pentru Ursulică şi pentru ea.
Dar cum mâncarea era încă fierbinte, ieşiră tustrei la o scurtă plimbare.
În vremea asta, o fetiţă pe care o chema Bucle-Aurii, trecând prin preajmă, intră în căsuţă şi dădu cu ochii de castroanele pline cu ovăz şi lapte. Dacă ar fi aşteptat până s-ar fi întors urşii, cu siguranţă ar fi invitat-o şi pe ea la masă. Dar fetiţa, fără să mai stea pe gânduri, goli de îndată castronul cel mic! Apoi, vru să se aşeze pe un scaun, ca să se odihnească.
Îl încercă pe cel al Ursului, apoi pe cel al Ursoaicei, dar văzu că erau prea mari pentru statura ei. Până la urmă se aşeză pe scaunul lui Ursulică. Nici că se putea altul mai potrivit pentru ea!
Se pare însă că fetiţa era cam grea, căci scaunul... trosc!, se rupse.
Apoi, Bucle-Aurii urcă la etaj, unde încercă cele trei paturi de-acolo. Iar cel care i se potrivi cel mai bine se dovedi a fi tot cel al lui Ursulică.
În astă vreme, cei trei urşi se întoarseră din plimbarea lor şi văzură că mâncase cineva toată fiertura din castronul cel mic...
Apoi observară că scaunul lui Ursulică fusese rupt! Iar când ajunseră în dormitor, dădură peste Bucle-Aurii, adormită în
patul lui Ursulică! Cei trei începură să mormăie, supăraţi pe oaspetele nepoftit. Numai că mormăielile lor o treziră pe fetiţă.
Şi, fireşte, Bucle-Aurii trase o sperietură zdravănă la vederea familiei de urşi! Sări din pat, alergă pe scări, în jos, şi o zbughi din căsuţă! Iar de atunci, urşii nici c-o mai văzură vreodată pe fetiţa cea curioasă şi neastâmpărată!
Dar cum mâncarea era încă fierbinte, ieşiră tustrei la o scurtă plimbare.
În vremea asta, o fetiţă pe care o chema Bucle-Aurii, trecând prin preajmă, intră în căsuţă şi dădu cu ochii de castroanele pline cu ovăz şi lapte. Dacă ar fi aşteptat până s-ar fi întors urşii, cu siguranţă ar fi invitat-o şi pe ea la masă. Dar fetiţa, fără să mai stea pe gânduri, goli de îndată castronul cel mic! Apoi, vru să se aşeze pe un scaun, ca să se odihnească.
Îl încercă pe cel al Ursului, apoi pe cel al Ursoaicei, dar văzu că erau prea mari pentru statura ei. Până la urmă se aşeză pe scaunul lui Ursulică. Nici că se putea altul mai potrivit pentru ea!
Se pare însă că fetiţa era cam grea, căci scaunul... trosc!, se rupse.
Apoi, Bucle-Aurii urcă la etaj, unde încercă cele trei paturi de-acolo. Iar cel care i se potrivi cel mai bine se dovedi a fi tot cel al lui Ursulică.
În astă vreme, cei trei urşi se întoarseră din plimbarea lor şi văzură că mâncase cineva toată fiertura din castronul cel mic...
Apoi observară că scaunul lui Ursulică fusese rupt! Iar când ajunseră în dormitor, dădură peste Bucle-Aurii, adormită în
patul lui Ursulică! Cei trei începură să mormăie, supăraţi pe oaspetele nepoftit. Numai că mormăielile lor o treziră pe fetiţă.
Şi, fireşte, Bucle-Aurii trase o sperietură zdravănă la vederea familiei de urşi! Sări din pat, alergă pe scări, în jos, şi o zbughi din căsuţă! Iar de atunci, urşii nici c-o mai văzură vreodată pe fetiţa cea curioasă şi neastâmpărată!
Sfârșit
