Povești și basme de Ion Pop-Reteganul
|
Ion Pop-Reteganul – Povestitorul marilor basme ardelenești
Ion Pop-Reteganul (10 iunie 1853 – 3 aprilie 1905) a fost unul dintre cei mai importanți creatori și culegători de basme românești, în special din zona Ardealului. Considerat de Ion Mușlea „cel mai mare folclorist al Ardealului”, Pop-Reteganul a dedicat întreaga sa viață strângerii și prelucrării poveștilor populare, lăsând în urmă o comoară literară de neprețuit. Învățător prin vocație, a predat în multe sate transilvănene, unde a avut ocazia să cunoască direct bogăția basmelor și tradițiilor românești. Activitatea sa a culminat cu publicarea unor basme și povești care astăzi sunt iubite de generații întregi. Printre cele mai cunoscute basme scrise sau adaptate de Ion Pop-Reteganul se numără: „Pipăruș-Petru și Florea-Înflorit”, „Trifon Hăbăucul”, „Făt-Frumos zălogit”, „Vizor, craiul șerpilor”, „Stan Bolovan”, „Crăiasa zânelor”, „Lupul cu capul de fier” sau fermecătoarea „Zâna apelor”. Pe lângă basmele sale celebre, Ion Pop-Reteganul a cules și prelucrat povești populare precum „Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța”, „Norocul și mintea”, „Urmă Galbină și Pipăruș Petru”, aducând la lumină farmecul limbajului și al credințelor strămoșești. Ion Pop-Reteganul nu a fost doar un folclorist, ci un adevărat creator de literatură populară, reușind să transforme basmele transmise oral în opere literare memorabile. Lucrările sale, precum „Povestea lui Pahon”, „Ganul Țiganului”, „Omul de omenie nu piere” sau „Azima mergătoare”, sunt astăzi repere pentru iubitorii de povești românești. Pe site-ul Povești-Ro, cititorii pot descoperi întreaga colecție de basme și povești de Ion Pop-Reteganul, păstrând vie tradiția și frumusețea basmelor românești. Ion Pop-Reteganul rămâne, fără îndoială, unul dintre marii povestitori ai literaturii noastre, iar poveștile sale, pline de înțelepciune și farmec, continuă să inspire și să încânte și astăzi. |
1864-1867
|
Poveștile și basmele lui Ion Pop-Reteganul
Povești ardelenești din popor adunate
|
Pipăruș-Petru și Florea-Înflorit
Crâncu, vânătorul codrului Zâna apelor Trifon Hăbăucul Aflatul Dreptatea și strîmbătatea Cerbul Toarceți, fete, c-a murit Baba Cloanța Ganul țiganul Crăiasa zînelor Cei doi copii cu părul de aur |
Vizor, craiul șerpilor
Doftorul Toderaș Omul de omenie nu piere Din fată, fecior Lupul cu cap de fier Fiuțul oii Aripă-frumoasă Cei trei prietini Mama cea rea Măr și Păr |
Ioaneș măsariul
Stan Bolovan Norocul și mintea Isteață și pace Săraca mamă Azima mergătoare Povestea lui Pahon Nu minți! Voinicul Parsion Urmă galbină și Pipăruș Petru |
|
Povești din popor
Man tîlhariul Cuvîntul ursitoarelor Pasărea cîntă, domnii dorm Tata florilor Micu Grămădicu Mîndra lumei Fata pajurii Isteață din seamă afară Țiganul păscălitor Stan Pățitul Ion năzdrăvanul din lut Ion porc-împărat Vasilică, floare frumoasă Crislăscan viteaz, voinic de babă săracă Binele și răul Cum s-a făcut pămîntul? Zapisul lui Adam Omul cu trei sfaturi Porumbeii |
De la moară: povești și snoave, 1903
Psaltirea Dreptatea și strîmbătatea Săraca mamă, nu-i ca ea! De n-ar fi poveștile
Floarea florilor, doamna zînelor Împăratul cu trei feciori Profu Iancu Dor și Malica Legende, povestiri și obiceiuri românești
Busuioc și siminică Baba Grija Rînduneaua Doamne, lungește ziua de mîine |
