Drumul Crucii – Povestea Jertfei lui Isus, spusă de bunic - poveste creștină de Daniel Vîrdol
Citește online povestea creștin ortodoxă cu morală pentru copii "Drumul Crucii – Povestea Jertfei lui Isus" scrisă de Daniel Vîrdol, din care vei afla despre ultimele zile ale lui Isus pe pământ și despre drumul Său plin de suferință spre cruce. Descoperă profunzimea iubirii Sale, care L-a determinat să Se sacrifice pentru păcatele noastre, oferindu-ne șansa la viață veșnică. Această povestire creștină adevărată ne învață despre jertfa supremă și ne arată că, prin Învierea Sa, Isus a biruit moartea. Este o lecție esențială despre iubirea necondiționată și speranța mântuirii.
Citește povestea creștin ortodoxă "Drumul Crucii – Povestea Jertfei lui Isus"
Într-o seară liniștită, bunicul și nepotul se aflau la lumina unei lumânări, iar băiatul îl privea cu ochi curioși și plini de întrebări.
— Bunicule, ce s-a întâmplat cu adevărat cu Isus? Cum a ajuns să fie răstignit? întreba băiatul, dându-și seama că ceva măreț și greu de înțeles se ascundea în acea poveste.
Bunicul își trase suflarea adânc și începu să povestească, cu vocea lui blândă și calmă, despre acele zile care schimbaseră lumea.
— A fost un drum lung, dragul meu, dar și un drum plin de iubire. Totul a început în seara aceea, când Isus și ucenicii Lui se aflau la masa de Paște. După ce au frânt pâinea și au împărtășit vinul, Isus le-a spus că unul dintre ei îl va trăda. Era vorba de Iuda, care s-a apropiat de un grup de oameni răi și le-a spus unde să-L găsească pe Isus.
— De ce l-a trădat pe Isus? întrebă nepotul, nedumerit.
— Iuda s-a lăsat ispitit de bani, dar și de frică. El nu înțelegea cine era cu adevărat Isus. În acea noapte, în grădina Ghetsimani, Isus s-a rugat cu durere, cerând de la Dumnezeu să îndepărteze paharul cel greu, dar în același timp, El a spus: „Fie voia Ta, nu voia mea!” A fost momentul în care Isus s-a predat complet voinței divine.
Bunicul își privi nepotul cu ochi blânzi și continuă:
— Așa că, Isus a fost prins, judecat și condamnat la moarte. El a fost bătut și chinuit, dar chiar și în acele momente grele, Isus nu a urât pe nimeni. A spus doar: „Părinte, iartă-i, că nu știu ce fac.” A fost un moment de mare iubire, de iertare pentru toți oamenii, chiar și pentru cei care L-au rănit.
— A fost atât de rău ce au făcut oamenii aceia? întrebă nepotul cu o voce îngrijorată.
— Da, iubirea Lui a fost testată până la capăt. După ce a fost bătut și dus în fața mulțimii, Isus a fost condamnat să poarte crucea, un simbol al suferinței. Drumul Său până la Golgota, un loc de execuție, a fost lung și greu. El a purtat crucea cu greutate, căci era obosit și rănit. Dar, chiar și în acea durere, El nu s-a plâns. A căzut de mai multe ori, dar a continuat să meargă.
— Bunicule, ce s-a întâmplat cu adevărat cu Isus? Cum a ajuns să fie răstignit? întreba băiatul, dându-și seama că ceva măreț și greu de înțeles se ascundea în acea poveste.
Bunicul își trase suflarea adânc și începu să povestească, cu vocea lui blândă și calmă, despre acele zile care schimbaseră lumea.
— A fost un drum lung, dragul meu, dar și un drum plin de iubire. Totul a început în seara aceea, când Isus și ucenicii Lui se aflau la masa de Paște. După ce au frânt pâinea și au împărtășit vinul, Isus le-a spus că unul dintre ei îl va trăda. Era vorba de Iuda, care s-a apropiat de un grup de oameni răi și le-a spus unde să-L găsească pe Isus.
— De ce l-a trădat pe Isus? întrebă nepotul, nedumerit.
— Iuda s-a lăsat ispitit de bani, dar și de frică. El nu înțelegea cine era cu adevărat Isus. În acea noapte, în grădina Ghetsimani, Isus s-a rugat cu durere, cerând de la Dumnezeu să îndepărteze paharul cel greu, dar în același timp, El a spus: „Fie voia Ta, nu voia mea!” A fost momentul în care Isus s-a predat complet voinței divine.
Bunicul își privi nepotul cu ochi blânzi și continuă:
— Așa că, Isus a fost prins, judecat și condamnat la moarte. El a fost bătut și chinuit, dar chiar și în acele momente grele, Isus nu a urât pe nimeni. A spus doar: „Părinte, iartă-i, că nu știu ce fac.” A fost un moment de mare iubire, de iertare pentru toți oamenii, chiar și pentru cei care L-au rănit.
— A fost atât de rău ce au făcut oamenii aceia? întrebă nepotul cu o voce îngrijorată.
— Da, iubirea Lui a fost testată până la capăt. După ce a fost bătut și dus în fața mulțimii, Isus a fost condamnat să poarte crucea, un simbol al suferinței. Drumul Său până la Golgota, un loc de execuție, a fost lung și greu. El a purtat crucea cu greutate, căci era obosit și rănit. Dar, chiar și în acea durere, El nu s-a plâns. A căzut de mai multe ori, dar a continuat să meargă.
Bunicul își luă un moment de răgaz, iar nepotul, cu lacrimi în ochi, îl asculta cu toată atenția.
— A ajuns pe Golgota, dragul meu, un loc unde alți condamnați fuseseră răstigniți. Isus a fost înfipt pe cruce, iar pentru întreaga lume a fost un moment de durere, dar și de mântuire. Dar răstignirea nu era doar un act de suferință fizică, dar și un act de iubire nemărginită. Isus a murit pentru păcatele noastre, pentru ca noi să avem viață veșnică. Înainte de a muri, El a spus: „S-a sfârșit!”, adică totul era împlinit, planul lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră era complet.
Nepotul își ștergea lacrimile și, cu vocea tremurândă, întrebă:
— Dar ce s-a întâmplat după aceea? De ce a fost atât de important să moară?
Bunicul zâmbi cu tristețe și iubire, știind că acest moment era cheia tuturor înțelegerii:
— După moartea Lui, Isus a fost pus în mormânt. Dar, trei zile mai târziu, El a înviat! A învins moartea, iar prin jertfa Lui, noi toți putem să avem viață veșnică. Drumul Crucii nu a fost doar un drum al suferinței, ci și un drum al iubirii necondiționate. Isus a dat totul pentru noi, ca noi să putem trăi în lumină și iubire. Iar acum, prin El, putem fi iertați și ne putem bucura de mântuirea pe care ne-a adus-o.
Nepotul tăcea, gândindu-se adânc la cuvintele bunicului. A înțeles, în sfârșit, cât de mare a fost jertfa lui Isus, cât de mare era iubirea Lui pentru oameni. Se simțea recunoscător, iar în sufletul său se aprinse o lumină nouă, o lumină a speranței și a iubirii.
— Bunicule, mulțumesc că mi-ai povestit. Acum știu cât de mult m-a iubit Isus.
Bunicul îl privi cu drag și, zâmbind, spuse:
— Așa este, dragul meu. Iar acum, tu și cu mine, trebuie să ducem mai departe iubirea Lui, prin fapte bune și prin iubirea pe care o dăm celor din jurul nostru.
Și astfel, în acea seară, nepotul învăța despre jertfa supremă și despre iubirea care schimbă lumea.
Morala: Isus ne-a iubit atât de mult încât a suferit și a murit pentru noi, ca să putem fi iertați și să avem viață veșnică. Jertfa Lui ne arată cea mai mare formă de iubire.
— A ajuns pe Golgota, dragul meu, un loc unde alți condamnați fuseseră răstigniți. Isus a fost înfipt pe cruce, iar pentru întreaga lume a fost un moment de durere, dar și de mântuire. Dar răstignirea nu era doar un act de suferință fizică, dar și un act de iubire nemărginită. Isus a murit pentru păcatele noastre, pentru ca noi să avem viață veșnică. Înainte de a muri, El a spus: „S-a sfârșit!”, adică totul era împlinit, planul lui Dumnezeu pentru mântuirea noastră era complet.
Nepotul își ștergea lacrimile și, cu vocea tremurândă, întrebă:
— Dar ce s-a întâmplat după aceea? De ce a fost atât de important să moară?
Bunicul zâmbi cu tristețe și iubire, știind că acest moment era cheia tuturor înțelegerii:
— După moartea Lui, Isus a fost pus în mormânt. Dar, trei zile mai târziu, El a înviat! A învins moartea, iar prin jertfa Lui, noi toți putem să avem viață veșnică. Drumul Crucii nu a fost doar un drum al suferinței, ci și un drum al iubirii necondiționate. Isus a dat totul pentru noi, ca noi să putem trăi în lumină și iubire. Iar acum, prin El, putem fi iertați și ne putem bucura de mântuirea pe care ne-a adus-o.
Nepotul tăcea, gândindu-se adânc la cuvintele bunicului. A înțeles, în sfârșit, cât de mare a fost jertfa lui Isus, cât de mare era iubirea Lui pentru oameni. Se simțea recunoscător, iar în sufletul său se aprinse o lumină nouă, o lumină a speranței și a iubirii.
— Bunicule, mulțumesc că mi-ai povestit. Acum știu cât de mult m-a iubit Isus.
Bunicul îl privi cu drag și, zâmbind, spuse:
— Așa este, dragul meu. Iar acum, tu și cu mine, trebuie să ducem mai departe iubirea Lui, prin fapte bune și prin iubirea pe care o dăm celor din jurul nostru.
Și astfel, în acea seară, nepotul învăța despre jertfa supremă și despre iubirea care schimbă lumea.
Morala: Isus ne-a iubit atât de mult încât a suferit și a murit pentru noi, ca să putem fi iertați și să avem viață veșnică. Jertfa Lui ne arată cea mai mare formă de iubire.
Sfârșit
